Hunor: „E o aplicare greşită a legii“

Ordonanţa 63, privind concedierile bugetarilor, oferă o portiţă de scăpare pentru actori, în articolul III. Ordonanţa va viza numai instituţiile de spectacole din ţară înfiinţate de autorităţile locale. Vor scăpa Opera din Constanţa sau Corul Filarmonicii din Arad.

Directorii teatrelor sunt nemulţumiţi că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.63/2010 a adus atâta zbucium de o săptămână încoace. Lucian Vărşăndan, directorul Teatrului German de Stat din Timişoara, a declarat pentru „Adevărul" că legea nu a ţinut seama de specificul comunităţilor oraşelor din provincie, că a fost formulată ambiguu, cu neclarităţi şi puncte discutabile.

Citiţi şi:

Concedieri: directorii teatrelor din Bucureşti nu dau afară actori, ci doar personal auxiliar

„Este inadmisibil modul cum s-a înţeles şi s-a pus în practică această ordonanţă, fără nicio noimă", a subliniat directorul de teatru. De asemenea,  nu s-a realizat o evaluare corectă a activităţii fiecărei instituţii în parte, pe criterii de performanţă, ci acest procent de disponibilizare a fost aplicat tuturor teatrelor.

Nici oamenii politici nu au primit prea bine războiul nervilor iscat de Ordonanţă. Senatorul Radu F. Alexandru s-a bucurat, totuşi, de „finalul fericit": „Bine că am găsit deschidere la premierul  Emil Boc şi la ministrul Culturii, Kelemen Hunor. Nu mai contează traumele psihice, nopţile nedormite şi faptul că atâţia oameni din teatre au trăit acest coşmar şi au stat atâta vreme cu sabia lui Damocles deasupra capetelor. Este bine că s-a rezolvat".

Kelemen n-a fost întrebat

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.63/2010, supranumită „omor prin imprudenţă", de Mircea Diaconu, directorul Teatrului Nottara, a fost semnată de premierul Emil Boc. Parodoxul este că documentul a fost contrasemnat de Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice, de Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, şi de Constantin Şeitan, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei sociale, dar nu şi de Kelemen Hunor, ministrul Culturii, cel direct vizat.

„Nu mi s-a cerut avizul pentru ordonanţă, dar răspunderea solidară funcţionează, aşa că nu vreau să fac un caz din această întâmplare. Important este că până la urmă am reuşit să corectăm ceea ce la un moment dat părea un dezastru pentru instituţiile de spectacol", a declarat Kelemen Hunor pentru „Adevărul".

Salvare în ultima clipă

Puşi în faţa faptului împlinit,  directorii de teatre s-au trezit în mijlocul unui calvar, fiind somaţi să taie în carne vie,  prin disponibilizarea cu 34% a angajaţilor. Nu mai puţin de 430 de oameni trebuiau disponibilizaţi din cei 1.417 angajaţi ai teatrelor bucureştene, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 63,  iar din 6.500 de angajaţi ai Primăriei Generale a Capitalei ar fi trebuit să rămână doar 4.391.  

Ieri, o parte dintre directorii teatrelor din Bucureşti şi din ţară s-a întâlnit cu premierul Emil Boc, Markó Béla, viceprim-ministru al Guvernului, Vasile Blaga, ministrul de Interne,  şi cu Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, şi au găsit o interpretarea a legii pentru a nu decima oamenii din teatre.

Subterfugiul a venit de la articolul III din aceeaşi Orodnanţă. Articolul prevede să fie scoase de sub incidenţa actului normativ instituţiile de spectacole din subordinea autorităţilor locale, care însă nu au fost înfiinţate de acestea, ci de Guvern.  Astfel, Ordonanţa nu va viza un număr de 37 de instituţii de spectacole din ţară, printre acestea Opera din Constanţa sau Corul Filarmonicii din Arad, recent în pericol de desfiinţare şi comasare.

Oprescu cere lista excepţiilor

Disponibilizarea oamenilor din teatre a dus ieri la un conflict deschis între Primăria Capitalei, Ministerul Culturii şi Guvern. Pe de o parte, Kelemen Hunor, ministrul Culturii, se întreabă de ce Sorin Oprescu a somat teatrele printr-o adresă să îşi prezinte lista de disponibilizaţi într-o zi. Pe de altă parte, primarul general al Capitalei cere nominalizarea instituţiilor exceptate de la Ordonanţa 63/ 2010.   

Interpretarea menajează instituţiile de tradiţie

Ministrul spune că, în acest caz, avem de-a face cu o proastă aplicare a legii în toată ţara, nu doar în Bucureşti. Prin urmare, cazuri precum cel al Teatrului din Constanţa vor fi reanalizate, adaugă Kelemen. Întrebat de ce a fost nevoie ca directorii insituţiilor de spectacole să fie puşi pe jar, acesta a răspuns:

„Mă mir şi eu că s-a ajuns într-o astfel de situaţie. Paragraful III din Ordonanţă, la aliniatul 1 precizează că nu este vorba despre instituţiile de spectacole de tradiţie, e atât de clar! Vorbim despre o aplicare greşită a legii".  Reprezentanţii Primăriei contraatacă: „După toate discuţiile, noi solicităm autorităţilor centrale să facă în cel mai scurt timp nominalizarea instituţiilor de cultură care urmează a fi exceptate". 

"Este  inadmisibil modul cum s-a înţeles şi s-a pus în practică această ordonanţă, fără nicio noimă."
Lucian Vărşăndan
directorul Teatrului German

Amendamente „buclucaşe"

Textul integral al articolului III, aliniatul 1 din Ordonanţa nr. 63/2010 publicată în Monitorul Oficial la 2 iulie:

„Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, la stabilirea numărului de posturi din aparatul de specialitate al primarului, aparatul de specialitate al consiliului Judeţean, precum şi din instituţiile publice locale înfiinţate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, autorităţile administraţiei publice locale se încadrează în numărul maxim de posturi determinat."

Teatrele Bulandra şi Metropolis rămân la Primărie

Din cele 14 instituţii de spectacol din Bucureşti, 11 nu mai sunt vizate conform interpretării Ordonanţei propusă de Kelemen Hunor (foto). Este vorba despre: Teatrul Odeon, Teatrul „C.I. Nottara", Teatrul de animaţie „Ţăndarică", Teatrul pentru Copii şi Tineret „Ion Creangă", Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul de revistă „Constantin Tanase", Teatrul Excelsior, Teatrul Masca şi Circ & Variete Globus Bucureşti.

Pe lista neagră, ar rămâne în jurisdicţia Primăriei Teatrul Metropolis, Teatrul Bulandra şi Opera Comică pentru Copii, dar autorităţile susţin că se vor găsi soluţii legale şi pentru acestea, astfel încât să nu fie dat afară niciun om. Potrivit Primăriei Capitalei, Teatrul Odeon, de exemplu, a fost înfiinţat în anul 1946 de către Direcţia Generală C.F.R.