Horia Bernea - paşi spre eternitate

Peste 40 de lucrări ale artistului vor fi expuse timp de două săptămâni la galeria "Cornel Florea" Au trecut şapte ani de la moartea pictorului Horia Bernea. Galeria "Cornel Florea"

Peste 40 de lucrări ale artistului vor fi expuse timp de două săptămâni la galeria "Cornel Florea"

Au trecut şapte ani de la moartea pictorului Horia Bernea. Galeria "Cornel Florea" din Bucureşti a inaugurat o expoziţie care calcă pe urmele biografiei fostului director al Muzeului Ţăranului Român. Peste 40 de lucrări de pictură vor putea fi văzute, până la jumătatea lunii martie, într-un nou spaţiu de artă, situat în Piaţa Alba Iulia, din Bucureşti.

În primăvara anului 2000, Horia Bernea a vizitat galeria împreună cu Mihai Oroveanu. Plănuia chiar să expună aici. Gândul i-a fost împlinit, chiar dacă în absenţă... "Lucrările din expoziţie sunt un semn că Bernea nu a fost uitat, iar opera lui va fi repusă în drepturi", a spus Mihai Oroveanu, coordonatorul unui album apărut cu acest prilej, "Horia Bernea (1938-2000)". Timp de două săptămâni vor fi expuse "în casă nouă" lucrări cunoscute, dar şi mai puţin văzute pe simeze: celebrele prapuri, autoportrete, dealuri şi câmpuri, copaci, naturi moarte cu mere, carne şi pâine. Nu lipsesc elementele religioase: tetrapozii, iconostasul, catapeteasmele, coloanele de biserică sau turlele. "Cea mai importantă preocupare a mea ca pictor e să realizez <> . Înţeleg asta ca pe o permanentă pregătire pentru ceva ce urmează mereu să se producă (...). De asta le zic lucrărilor mele studii (...). Fiecare lucrare înseamnă o nouă încercare de a te pregăti, de a reface o experienţă. E o atitudine de experimentare permanentă, de aşteptare", declara Horia Bernea. Lucrările din expoziţie au fost adunate din colecţii particulare din toată ţara, câteva aparţinând preşedintelui fundaţiei "Jean Louis Calderon", Damian Florea.

Dicţionar al pictorilor români, cu 300 de nume

De ce Horia Bernea pentru a inaugura o galerie de artă? "Pentru că este unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani de la noi. Am vrut să fie Horia Bernea. În 2000, în primăvară, el a fost aici şi a văzut spaţiul. Plănuia să facem o expoziţie, aproape după acelaşi tipic. Nu a mai fost să fie. Avem şi un album cu lucrările şi cele mai importante gânduri ale lui şi ale celor din preajma sa. Nu e o idee născută ieri. Sunt lucrări de la colecţionari din ţară", ne-a mărturisit Damian Florea. Acesta plănuieşte câte un eveniment în fiecare lună. Următorul obiectiv îl reprezintă editarea unui dicţionar al pictorilor români, care să cuprindă 300 de nume. "Am fost martor la o legendă", s-a confesat Tudor Octavian, prietenul şi colegul lui Horia Bernea. "Am fost colegi la şcoala de arhitectură. Acolo s-a întâmplat ceva. De la început am avut sentimentul că Horia Bernea era un predestinat. S-a purtat din prima clipă ca un om care ştia ce voia. A creat un tip de gândire de grup şi individuală. A redeschis plăcerea şcolirii într-un grup. Nicio clipă nu am avut sentimentul că poate fi un oarecare". În albumul dedicat pictorului există o declaraţie a lui Andrei Pleşu: "Horia Bernea îşi păstrează facultatea de a fi imprevizibil. Imprevizibil în modul de a combina formatul pânzei cu tensiunile compoziţionale dinlăuntrul ei, imprevizibil în alegerea temei, în modul de a obţine plaja de culoare sau de a reevalua raportul dintre esenţial şi accesoriu".

Viaţă şi semn

S-a născut la 14 septembrie 1938. A expus pentru prima oară, într-o expoziţie de amatori, la 18 ani. A urmat timp de doi ani cursurile Facultăţii de matematică şi fizică din Bucureşti. Timp de trei ani a studiat la Şcoala tehnică de arhitectură, continuând să ia lecţii de desen. Prima expoziţie în străinătate a avut loc în 1968, la Galeria Lambert din Paris. În 1990 a fost numit director general al Muzeului Ţăranului Român. În 2000 a primit Marea Cruce pentru Merit Cultural. Tot în acest an, în urma unei operaţii pe cord, Horia Bernea s-a stins din viaţă, la 4 decembrie, la Paris.