Hibele pieţei de artă din România

Jan De Maare, directorul Centrului de Documentare al Patrimoniului Flamand, a remarcat două probleme importante în ceea ce priveşte piaţa de artă românească: excesul de supraveghere din

Jan De Maare, directorul Centrului de Documentare al Patrimoniului Flamand, a remarcat două probleme importante în ceea ce priveşte piaţa de artă românească: excesul de supraveghere din partea statului, deloc favorabilă dezvoltării acestui segment, şi inexistenţa unei asociaţii profesionale a galeriilor de artă. Diana Dochia, curator Anaid Gallery, ne-a declarat că TVA-ul de 19% duce la o creştere nesănătoasă a preţului lucrării. În ceea ce priveşte legislaţia, artiştii se izbesc de un mare zid: lipsa facilităţilor fiscale.
"Există ţări, precum Germania, Franţa, Belgia, SUA, care au foarte multe facilităţi fiscale.

Artiştii, dar şi cumpărătorii sunt scutiţi de anumite impozite. Sunt foarte multe instituţii, bănci, care ar putea să îşi construiască colecţii de artă contemporană dacă ar fi scutite de anumite taxe", a menţionat Diana Dochia.
În absenţa unor astfel de măsuri, artiştii continuă să vândă din atelier, deloc benefic pentru cei care vor să îşi stabilească o cotă. "Să zicem că un artist pune un preţ de 1.200 de euro pe o lucrare. Poate să ajungă, într-un final, să vândă cu 200 de euro.

Azi cu 200 de euro, mâine cu 2.000 de euro, din nou cu 200 şi tot aşa. În astfel de situaţii, nu poţi vorbi nici de cotă, nici de preţ", a subliniat curatorul Anaid Gallery.

Citiţi în "Adevărul literar şi artistic" de miercuri ce măsuri propun specialiştii pentru a nu mai vorbi la nesfârşit despre "o piaţă românească de artă în formare"