Fondul National pentru Cultura, deocamdata o iluzie

Pentru 2004, s-au colectat putin peste 2 miliarde lei

In 1998 se infiinta prin Ordonanta Guvernamentala Fondul National pentru Cultura, care ar fi trebuit, cel putin in teorie, sa alimenteze din punct de vedere financiar, proiectele culturale gandite de creatorii de la noi, fie ei independenti sau activand in cadrul unor institutii de stat. De-a lungul anilor, existenta acestui Fond, pastrata intr-o zona destul de tulbure, a fost contestata de mare parte dintre cei ce ar fi trebuit sa beneficieze de el. Din cauza lipsei de comunicare a oficialitatilor, cei nemultumiti nu stiau mai nimic nici despre felul in care erau colectati banii, nici despre modalitatile de impartire a acestora. Noua echipa a Ministerului Culturii si Cultelor incearca acum sa faca lumina asupra ambelor lucruri. Pe 28 februarie a.c. a fost publicata in Monitorul Oficial Ordonanta nr. 10, privind finantarea programelor, proiectelor si actiunilor culturale in conditii de transparenta si competitivitate. Desi erau reglementate inca din 1998, prin Ordonanta 79/ 1998, transformata in legea 247/2001, modalitatile de colectare a banilor pentru FNC si de distribuire a lor starnesc acum, dupa aparitia noii Ordonante, discutii cauzate tot de lipsa de comunicare. Comentariile aparute in presa cu privire la "birul" instituit de MCC asupra operatorilor de telefonie mobila sunt bazate pe o teorie care nu are de-a face cu realitatea. Cota de 5 la suta, existenta si in legea modificata de aceasta Ordonanta, se instituie numai asupra incasarilor realizate de agentii economici din sistemul de telefonie care ofera servicii cu valoare adaugata". Adica asupra veniturilor provenite din liniile telefonice destinate jocurilor, concursurilor, respectiv liniilor erotice. Taxa nu are nimic de-a face cu convorbirile telefonice obisnuite. "Nu este nimic nou legat de aceasta taxa, ea exista si se aplica si pana acum. Am precizat asta si in scrisoarea de explicatie pe care am trimis-o Comisiei pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor de la Camera Deputatilor", ne-a precizat Ioan Onisei, secretar de stat in MCC. Noutatile incluse in aceasta ordonanta sunt altele. Conform noilor prevederi, o parte din veniturile publice ale MCC, provenind de la buget, pot merge si ele catre Fondul National Cultural. Fiscul si Consiliul de Administratie al Fondului sunt cele care vor urmari modul in care se fac incasarile, pana acum lasate de izbeliste. "Ceea ce lumea stie mai putin sau deloc este cat de putini bani vin, in realitate, spre acest Fond. Tot ce s-a colectat pentru anul 2004, de exemplu, este o suma derizorie: 2, 214 miliarde lei. Pana acum, nu se prevedea in nici un fel cine urmareste colectarea acestor bani, adica cel mai important lucru", mai precizeaza Onisei. O alta noutate a Ordonantei 10 este faptul ca pentru fiecare domeniu aprecierea valorii proiectelor va fi facuta de Comisii de specialitate si nu, asa cum gresit s-a inteles, de catre Consiliul de Administratie din care fac parte membrii ai Uniunilor de Creatie si reprezentanti ai MCC, ai Institutului Cultural Roman, Ministerului de Finante, Consiliului Minoritatilor Nationale. Consiliul are un cuvant de spus numai in ceea ce priveste eventualele prioritati, conform unei strategii in materie de politici culturale, pe care ar trebui sa o aiba orice minister al Culturii. De altfel, o parte din aceste confuzii au fost lamurite luni, in cadrul unei discutii purtate de reprezentantii tinerilor creatori independenti cu ministrul Culturii, Mona Musca, Ioan Onisei, secretar de stat si Delia Mucica, secretar general al MCC. Discutia a fost urmata ieri de o conferinta de presa a Grupului de initiativa a artistilor independenti.
Artistii independenti isi pun sperantele in noul ministru al Culturii
Sperantele celor din sectorul independent au crescut de cand la conducerea ministerului este Mona Musca, inca din 11 ianuarie 2005 adresandu-i acesteia o scrisoare deschisa "Pentru o reforma reala a culturii", semnata de 53 de manageri culturali si artisti independenti. In cursul zilei de luni, a avut loc o intalnire intre ministrul Culturii si reprezentantii artistilor, concluziile acesteia fiind prezentate ieri in cadrul unei conferinte de presa ce a avut loc la Centrul International pentru Arta Contemporana. Din partea Grupului de initiativa al organizatiilor culturale si al artistilor independenti au fost prezenti Mihai Mihalcea (coregraf, Asociatia culturala Solitude Project), Cosmin Manolescu (Fundatia Proiect DCM), Irinel Anghel (Asociatia Pro Contemporania), Vlad Nanca (artist independent), Romelo Pervolovici (Fundatia META), Irina Cios (Centrul International pentru Arta Contemporana), Luigi Gageos (Jeunesses Musicales Romania). Mihai Mihalcea a amintit ca ultimele spectacole de dans prezentate in Romania au fost finantate cu bani de la Institutul Cultural Francez sau de la statul austriac (in cadrul Zilelor Vienei). Cosmin Manolescu a punctat situatia in care se afla in prezent Fundatia Proiect DCM, care este in imposibilitatea de a organiza, anul acesta, editia a treia a Festivalului International de Dans BucurESTi.VEST. Nici informatiile prezentate de Luigi Gageos nu erau o sursa de optimism, anul acesta Jeunesses Musicales Romania aflandu-se in imposibilitatea de a trimite muzicieni in Orchestra Mondiala si de a da burse internationale in Europa si America. Problemele puse in discutie de catre reprezentantii sectorului independent au fost: crearea unui departament specializat in MCC, cu buget propriu si personal specializat, pentru sectorul independent; finantarea programelor pe termen lung (1, 2 sau 4 ani) propuse de ONG-uri; crearea unui fond structural care sa sprijine dezvoltarea ONG-urilor; acordarea de burse pentru tinerii artisti independenti; transparenta in ce priveste datele de selectie si comisiile de evaluare; eliminarea garantiei de 10% pe care ONG-ul trebuie sa o dea daca MCC este unicul finantator; elaborarea unui statut al artistului. Independentii au catalogat pozitia ministrului Culturii incurajatoare in ceea ce priveste discutiile purtate.