Eastwood din nou invingator, Scorsese din nou infrant

Nicicand Martin Scorsese nu a fost mai aproape de Oscaruri ca la aceasta a 77-a editie. Cu cele 11 nominalizari care, de obicei, in ochii Academiei chiar conteaza, Aviatorul s-a aflat in fruntea

Nicicand Martin Scorsese nu a fost mai aproape de Oscaruri ca la aceasta a 77-a editie. Cu cele 11 nominalizari care, de obicei, in ochii Academiei chiar conteaza, Aviatorul s-a aflat in fruntea previziunilor. Pana acum trei zile. Ultimele pronosticuri anuntau un avans al lui Clint Eastwood cu "Million Dollar Baby" ("Fata de un milion de dolari"), cel putin la categoria "Cel mai bun film". Ramanea, totusi, chiar daca vaga, speranta in premiul pentru regie. Nu s-a intamplat, insa, nici aceasta minune. Pentru a sasea oara, unul dintre cei mai mari cineasti americani este ignorat de votanti, acestia rezervandu-i ceea ce, intr-un limbaj decodat, raportat la anvergura autorului, inseamna o rasplata de consolare: premii pentru imagine, decoruri, costume si pentru cel mai bun rol secundar feminin, acordat lui Cate Blanchet, actrita minunata, dar nu in "Aviatorul". Comentatorii care analizeaza succesul lui Clint Eastwood, reeditare a celui din 1992 cu "Necrutatorul" (Oscar pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, montaj si rol secundar - Gene Hackman), socotesc ca la victoria lui ar fi contribuit masiv votul guildei actorilor, fara a uita sa aminteasca un adevar oricat de dureros pentru perdantul Scorsese. "Million Dollar Baby" este un film emotionant in marea lui simplitate, spre deosebire de mecanica reconstituirii "la rece" a unei biografii celebre. In filmul castigator, o fiinta, luptatoare in ring, este ajutata sa intre in viata dar si sa iasa, atunci cand tragedia va fi de indurat, de unul si acelasi om. Nu vom inceta niciodata sa ramanem uimiti de ascensiunea fostului calaret miserios din westernurile-spaghetti care a fost Eastwood, devenit un cineast al dreptei masuri, al notelor fara falsitati. Oricat as tine la Martin Scorsese, care merita cu prisosinta mai multe Oscaruri pentru filmele din trecut, la un eventual vot l-as alege pe invingatorul de acum. El i-a adus si lui Hilary Swank, tulburatoare in demnitatea cu care lupta deopotriva cu viata si cu moartea, cel de al doilea Oscar, dupa "Baietii nu plang niciodata", iar lui Morgan Freeman - o statueta pentru rol secundar. Asa cum era de astepat, de data aceasta fara mari indoieli, Jamie Foxx a castigat in competitia cu Leonardo DiCaprio, Johnny Depp, Don Cheadle si, din nou, Eastwood. Ar fi fost chiar o o nedreptate, Ray Charles al sau ("Ray") fiind chiar o intrupare a genialului muzician. Cinefilii s-au bucurat pentru recunoasterea calitatilor de scenaristi ale lui Charlie Kaufman si Michel Gondry, Alexander Payne si Jim Taylo , rasplatiti pentru "Eterna stralucire a unei minti neprihanite", respectiv "In vino veritas" ("Sideways"), iar spaniolii probabil ca au incins o fiesta in onoarea lui Amenabar, autorul lui "Mar adentro", care va duce acasa Oscarul pentru cel mai bun film intr-o limba straina.