Directorul Bibliotecii din Oradea, acuzat de disparitia a peste 400 de carti de patrimoniu

Peste 400 de carti din partimoniul national au disparut de la Biblioteca Judeteana Gheorghe Sincai din Oradea, potrivit unei liste ajunse in posesia ziarului Adevarul. E vorba despre raritati

Peste 400 de carti din partimoniul national au disparut de la Biblioteca Judeteana Gheorghe Sincai din Oradea, potrivit unei liste ajunse in posesia ziarului Adevarul. E vorba despre raritati bibliografice, din secolele XV-XVII, ba chiar si lucrari ex-libris, la care au acces doar directorul si doi gestionari si care se elibereaza cititorilor doar spre studiu, in salile de lectura ale bibliotecii. Editii rare ale operelor lui Schiller, Ovidiu, Voltaire, Cicero, Petrarca, dar si vechi carti bisericesti unele aflate si pe lista cartilor revendicate de Episcopia greco-catolica din Oradea. Rugat sa prezinte cateva din cartile trecute in lista, directorul Malinas a refuzat. "Dar cine sunteti dumneavoastra sa-mi cereti mie socoteala? Eu nu sunt obligat sa va stau la dispozitie. Oricum acea lista e o calomnie, iar eu nu imi voi pierde timpul sa o verific", a izbucnit directorul, ca si cand ar fi fost vorba despre cartile sale personale si nu de un bun al statului. Disparitia cartilor vechi de la Biblioteca Judeteana a fost sesizata de reprezentantii Episcopiei Greco-Catolic, care revendica o serie de volume confiscate odata cu nationalizarea Palatului episcopal. Juristul Episcopiei, Florin Jula, membru in comisia de inventariere condusa de seful Corpului de control al ministrului Culturii, a solicitat personal cateva din cartile revendicate, insa angajatii bibliotecii nu au putut sa le prezinte si nici nu au dat explicatii coerente pentru lipsa acestora. In alte cazuri, din cartile primite spre studiu lipseau foile de garda, pe care fusese aplicata pe vremuri stampila Episcopiei greco-catolice. Fusesera rupte. "E o mare minciuna. Domnul Jula a mai lansat tot soiul de acuzatii. Episcopia nu are nici un proces-verbal de inventariere, nici o dovada ca li s-au confiscat carti. Nu pot sa predau nimic. Cand vor avea vreun act doveditor, le vom preda", declara Constantin Malinas. O alta problema o reprezinta lipsa noilor aparitii editoriale de pe rafturile bibliotecii. "N-am avut fonduri", se apara directorul Bibliotecii, uitand sa spuna ca anul trecut a beneficiat de un buget de peste 10 miliarde de lei. Cu toata saracia invocata, Malinas a gasit 500 milioane de lei pentru a-si edita propria teza de doctorat, alte zeci de milioane de lei se folosesc pentru editarea unei reviste de pseudo-cultura "Familia romana", a carei singura legatura cu biblioteca e redactorul-sef... Constantin Malinas. Risipa nu se opreste insa aici. Anul trecut, de pilda, Camera de Conturi Bihor a descoperit ca, la un simpozion organizat la Budapesta, directorul Malinas a dus cu el, pe cheltuiala bibliotecii, sapte persoane: un reprezentant al Prefecturii, doi consilieri judeteni, un actor, o profesoara de pian si doua soliste de muzica populara. Directorul a completat acte pentru fiecare si a incasat diurnele, ca si cum toti sapte ar fi fost angajati ai institutiei.