"Desenul, ca o panza freatica"

In luna iulie, intr-una din putinele sali de expozitie, in care se poate vedea arta contemporana de calitate (Galeria SPACE de la Centrul International de Arta Contemporana), publicul bucurestean s-a

In luna iulie, intr-una din putinele sali de expozitie, in care se poate vedea arta contemporana de calitate (Galeria SPACE de la Centrul International de Arta Contemporana), publicul bucurestean s-a putut "intalni" cu lucrarile Getei Bratescu. Acestea sunt surprinzatoare prin forta lor, iar pentru a le intelege mai bine nu trebuie sa uitam ca artista a absolvit, pe langa Academia de Arte Plastice (principala motivatie a fost aceea ca il va intalni pe Camil Ressu, pe care il admira, pentru desenul sau), si Facultatea de Filologie (urmata, in special, pentru cursurile lui Calinescu). Astfel, artistei ii place sa se "joace" cu imaginea vizuala si scrisa, deopotriva. De asemenea, are acea disponibilitate pentru nou, iar toate materialele in care a simtit nevoia sa lucreze au fost redimensionate sau resimbolizate dupa ce au trecut prin mainile ei. A desenat, a facut fotografie, a pictat, a facut colaje si tapiserie, a scris "asa cum face un profesionist, nu un artist care vrea sa se explice", iar acum are un nou proiect, despre care nu vrea sa spuna nimic, protejand cu grija surpriza. In atelierul ei, de fapt o parte din casa, se afla si masuta pe care scrie, si masa de lucru pentru desene, si culorile, si cartile, dar si lucrarile; doar cateva "la vedere", restul fiind pastrate in sertare. "Artistul are o dubla viata de atelier - o viata este cea de singuratate si reculegere, iar o alta este cea prin care absorbi undele de dinafara. Aceste doua stari au functionat, in cazul meu, impreuna. In atelier, eu m-am inventat pe mine insami. Fiind deschisa la noutate, mi s-a parut ca stagnarea, repetitia saracesc lumea. Pana la urma, atelierul nu este un "turn de fildes" in care te retragi, ca sa te izolezi de lume, ci un spatiu care creeaza reactii, care te "biciuie". In mod teoretic, intr-un fel fantastic, atelierul il duci cu tine asemeni cochiliei melcului, in masura in care ai starea de atelier - starea de contemplare, umorul, distanta fata de lucruri, pe care ti-o da spiritul critic, capacitatea de a te bucura, de a intra in joc cu lumea din jur. Acesta este atelierul continuu, atelierul vagabond", ne-a declarat artista. Si in acest "atelier continuu" Geta Bratescu s-a jucat; mai intai cu culorile, cu distonantele (alb-negru), cu liniile, cu aparatul de fotografiat, apoi cu materialele textile, in tapiserii sau cu detritusuri (resturi) textile, in colaje. Indiferent de materialul ales sau de forma in care acesta urma sa fie transpus, nu a uitat niciodata de desen, care se regaseste "in orice am facut, in toate lucrarile mele. Desenul a functionat pe dedesubt, ca o panza freatica, disciplinand spatiul expresiei". In ceea ce priveste detritusurile (resturile) textile, acestea au fost prinse in interiorul unui cerc foarte bine construit: "Am demonstrat astfel cum un lucru de aruncat poate fi sacralizat intr-o forma geometrica perfecta". Acestea sunt insa lucrari mai vechi. Ultimele lucrari, cele expuse la Galeria SPACE, ne-au fost explicate chiar de Geta Bratescu si am aflat, "de la sursa", doua dintre conceptele favorite - EGO si desenele cu ochii pe jumatate inchisi. Astfel, "EGO este cel are isi descopera semnele petrecerii timpului sau culorile starilor de spirit sau metaforele calitatilor lui, negru, albastru, aur in stare impura". Desenele cu ochii pe jumatate inchisi ("pe desenul odata produs am intervenit apoi, in deplina deschidere a ochiului, cu tonuri de gri si roz") pornesc de la desenele executate, in urma cu cativa ani, cu ochii inchisi - "un experiment de atelier. Eliminand privirea, scurt-circuitezi producerea desenului: intre imaginea mentala si gest nu se mai afla nimic. Conditia este ca imaginea sa fie puternica si mana foarte prompta si exersata".