Descoperirea arheologică a anului, în impas

Arheologii au dezvelit ruinele singurului Capitoliu roman de la Sarmizegetusa, dar lucrările au fost întrerupte din lipsă de bani O echipă de arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie a

Arheologii au dezvelit ruinele singurului Capitoliu roman de la Sarmizegetusa, dar lucrările au fost întrerupte din lipsă de bani

O echipă de arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a făcut una dintre cele mai importante descoperiri din arealul Sarmizegetusei Ulpia Traiana: Capitoliul, singurul închinat zeului Jupiter din provincia romană Dacia. Deşi descoperirea este monumentală, lucrările sunt în prezent întrerupte din lipsa banilor.

La mijlocul acestei luni, echipa condusă de Ioan Piso, directorul MNIT, a scos la iveală ruinele singurului şi celui mai important templu din Dacia Romană, Capitoliul, templul lui Jupiter şi al Triadei Capitoline, formată din Jupiter, Iunona şi Minerva.

Totuşi, săpăturile sunt în acest moment sistate, deoarece arheologii au epuizat deja toate resursele financiare primite de la Ministerul Culturii şi Cultelor. Cei 50.000 lei nu le-au ajuns acestora decât pentru două luni.

Uneltele sunt lăsate în părăsire până la primirea următoarelor fonduri, pentru că echipa ar fi avut nevoie de o sumă de patru ori mai mare. Arheologii mai au şi alte probleme, fiind "sufocaţi" de pământul de aruncătură, provenit din gropile săpate şi care le obstrucţionează munca. Ei ar avea nevoie de un excavator şi un tractor cu remorcă pentru a transporta balastul în afara sitului arheologic.

Criză de personal specializat

Descoperirea demonstrează că Sarmizegetusa era un oraş superb, o copie aproape fidelă a Romei, "de care ar trebui să avem mai multă grijă", spune Ioan Piso, care completează: "Din nefericire, cu doi ani în urmă, Ministerul Culturii a sistat orice restaurări".

Există câteva proiecte aprobate, dar lipsesc bani şi forţa de muncă specializată. "Va trebui să găsim în străinătate, italieni, nemţi care să vină să ne ridice aceste monumente, fiindcă sunt extraordinar de spectaculoase şi noi trebuie să ne prezentăm cu ceva în Europa", spune Ioan Piso.

Ministerul Culturii se disculpă

Virgil Niţulescu, secretarul general al Ministerului Culturii, ne-a declarat că ministerul nu a întrerupt lucrările în 2005, ci a oferit o finanţare mai mică decât în 2004. Apoi a reluat finanţările la un nivel superior oricărui an dinainte, în 2006 şi 2007.

"La Sarmizegetusa, anul acesta s-au dat sume îndestulătoare în comparaţie cu alte şantiere. E adevărat că banii s-au terminat repede, dar domnul Piso poate că nu ştie care este nivelul finanţărilor la alte şantiere - câteva mii de lei, potrivit bugetului pe care l-am avut la dispoziţie. Per total, în România, în funcţie de capacitatea de muncă şi numărul arheologilor, ar fi nevoie de sume de trei ori mai mari decât putem noi să alocăm".

Virgil Niţulescu speră să se găsească bani la următoarea rectificare bugetară, deoarece lucrările în sit vor continua încă 4-5 ani de acum înainte. "Dacă muzeul va avea bani la următoarele finanţări, prin programul Naţional de Cercetări Arheologice ar putea să cumpere utilajele de care are nevoie. În cazul în care vom avea o rectificare pozitivă suficientă pe 15 septembrie, atunci am putea să suplimentăm şi banii pentru program", afirmă Niţulescu.

Turism cultural inexistent la Sarmizegetusa

Piso a mai declarat pentru "Adevărul" că alte ţări ştiu să facă bani din turism, în spaţii asemănătoare. "Toată Sarmizegetusa arată ca un loc din lumea a treia. Noi nu am luat taurul de coarne în privinţa turismului şi a patrimoniului naţional. Să vedeţi în Ungaria sau Austria cum arată aceste monumente.

La noi vin turişti, dar nu prea au ce vedea. Muzeul e destul de mic şi fără posibilităţi de extindere. Sarmizegetusa ar merita un muzeu de zece ori mai mare", spune arheologul, care crede că turismul ar putea genera fonduri suplimentare pentru cercetare. Virgil Niţulescu nu crede că trebuie încurajat turismul în locaţie, până nu se fac investiţii în infrastructură. Oficialul se teme de acte de vandalism ale amatorilor de suveniruri.

Capitoliul descoperit se află în ceea ce arheologii numesc "forum novum", adică forul nou, care este al doilea for al coloniei, primul fiind forul lui Traian sau "forum vetus" - forul vechi. Potrivit lui Piso, forul nou se află la sud de forul lui Traian şi a fost constituit în jurul anului 150, sub domnia lui Antoninus Pius.

Capitoliul este în partea de vest a acestui for nou, are deschiderea către răsărit, ziduri late de doi metri, cu fundaţii extrem de puternice, din blocuri de calcar, şi a fost ridicat pe un podium înalt. El a explicat că întregul templu se întinde pe câteva sute de metri pătraţi, iar săpăturile trebuie făcute până la cel puţin trei metri adâncime.