Descoperire spectaculoasa la Sultana, "sponsorizata" cu galeti de rosii si saci de cartofi

"O asemenea descoperire i se poate intampla unui arheolog o data in viata sau niciodata", ne-a declarat Radian Andreescu, seful santierului Sultana, din judetul Calarasi. Este vorba despre

"O asemenea descoperire i se poate intampla unui arheolog o data in viata sau niciodata", ne-a declarat Radian Andreescu, seful santierului Sultana, din judetul Calarasi. Este vorba despre descoperirea, la sfarsitul saptamanii trecute, a unei locuinte neolitice, cu o vechime de peste 6000 de ani, apartinand Culturii Gumelnita. Casa, din chirpici, cu doua camere, a fost incendiata si a pastrat sub daramaturi un intreg tezaur de obiecte din ceramica (peste 50 de vase intregi sau intregibile). Cantitatea de ceramica este uluitoare, dar, dupa cum ne-a declarat Radian Andreescu, si calitatea este una cu totul speciala. Pe langa vasele folosite in viata cotidiana, au mai fost gasite seminte, vase care nu au un rol functional, fiind lipsite de fund, si astfel se presupune ca ar fi avut fie o functionalitate estetica, fie una cultica. A fost scos la suprafata si un schelet (numele de cod dat de arheologi - Mitica), nu din perioada neolitica, ci dintr-o perioada ulterioara, care statea cuminte pe marginea santierului, gata sa fie cercetat sau calcat in picioare (fapt pe care era aproape sa-l savarsesc). Din pacate, inca nu s-a realizat o mare dorinta a arheologilor, aceea de a descoperi o necropola neolitica in imprejurimi. Santierul arheologic de la Sultana are o istorie de 80 de ani, in 1923 facandu-se aici primele sapaturi, de catre Ion Andriesescu si Vladimir Dumitrescu. In prezent, Sultana face parte din proiectul: "Inceputurile civilizatiei europene - Neoliticul la Dunarea de Jos", care are drept scop descifrarea epocii neolitice. Proiectul se desfasoara in siturile neolitice din Prahova (Valea Teleajenului), Calarasi (Valea Mostistei, din care face parte si Sultana) si Valea Teleormanului. La Sultana, sapaturile au inceput acum cinci saptamani si abia de doua saptamani au aparut fragmentele care i-au condus pe arheologi spre descoperirea de acum cateva zile. "Din nefericire, descoperirile din perioda neolitica nu sunt atat de impresionante, din punct de vedere arhitectural, nefiind vorba de constructii monumentale. In cazul acestei culturi, totul se afla in ceea ce gasesti in pamant. Fiecare bucata trebuie luata la mana, trebuie cercetata, toate fragmentele, fie ele de vase sau de oase, trebuie stranse cu atentie, pentru ca informatiile despre aceasta civilizatie stau tocmai in aceste fragmente". In urma sapaturilor, raman obiectele descoperite, care urmeaza sa fie cercetate si apoi expuse in muzee. Descoperirea de la Sultana este importanta atat prin valoarea ei arheologica, cat si prin faptul ca s-a intamplat in Romania, daca ar fi sa judecam dupa fondurile pe care Ministerul Culturii si Cultelor le aloca pentru astfel de cercetari. Cum "portia" de bani alocata de minister mai mult infurie decat sa multumeasca, fondurile venite din exterior sunt binevenite, un exemplu fiind finantarea de 20.000 de lire sterline pe care Academia Britanica le-a acordat pentru santierul de pe Valea Teleormanului. In rest, putinul de la minister vine "carpit" cu bani de la consiliile judetene, de la muzeele care se afla in regiune (pentru Sultana au venit bani si de la Muzeul Dunarii de Jos) si chiar de la primariile locale (primaria din Manastirea, comuna de care apartine satul Sultana, de exemplu, ii aprovizioneaza pe studentii care fac sapaturi de cate ori este nevoie, fie cu un sac de cartofi, fie cu o galeata de rosii, fie cu peste, dupa posibilitati). Mai sunt si alte cazuri, insa, in care, in unele sate, unde se afla situri neolitice, satenii trec peste locuri ce nu au fost inca cercetate cu plugul, fara ca cineva sa se scandalizeze. Obiectele de la Sultana vor fi expuse in Muzeul Dunarii de Jos din Calarasi, iar echipa de arheologi, din care fac parte Radian Andreescu, Catalin Lazar si Pavel Mira, spera ca aceasta descoperire sa fie inceputul unei mai bune mediatizari si valorificari a Culturii Gumelnita, ale carei urme se intalnesc in Nordul Greciei, in Bulgaria si in tara noastra si care, alaturi de Cultura Cucuteni, incadreaza un interval temporal despre care inca nu se stiu prea multe.