Descentralizarea in cultura are perspective tulburi

Finalul anului trecut a fost tulbure pentru teatrele nationale, supuse in mandatul trecut la un experiment nereusit: descentralizarea. Ca o recunoastere publica a propriei greseli - aceea de a nu fi

Finalul anului trecut a fost tulbure pentru teatrele nationale, supuse in mandatul trecut la un experiment nereusit: descentralizarea. Ca o recunoastere publica a propriei greseli - aceea de a nu fi pregatit responsabil un proces extrem de dificil de pus in practica in mod eficient - fostul guvern a revenit asupra deciziei de a descentraliza o parte dintre institutiile ce depindeau de Ministerul Culturii, readucandu-le pe toate in ograda pe care abia o parasisera, nu fara proteste. Nici n-a inceput bine anul ca Nationalul targmuresan anunta ca asteapta, pe langa finantarea obisnuita, bani pentru reparatii capitale. Pe de alta parte, tot la finele anului trecut, Ministerul s-a mai ales cu un teatru national, la Sibiu. Teatrul "Radu Stanca" si programele la care contribuie acesta, in primul rand Festivalul International de Teatru, merita toata atentia si suportul MCC, in perspectiva devenirii Sibiului capitala culturala europeana in 2007, anul integrarii. Cu toate acestea, decizia fostului ministru de a adauga listei existente inca un teatru national, chiar ramas sub autoritate locala, ingreuneaza materializarea intentiilor de descentralizare ale actualei echipe. Toate acestea ii vor da multa bataie de cap noului ministru al Culturii, Mona Musca, reprezentantul unui guvern in al carui program figureaza, ca obiectiv principal, "descentralizarea institutiilor de cultura". Deocamdata, noua conducere a MCC e ocupata cu reorganizarea din interior a ministerului, dar institutiile ce depind direct de acesta sunt marcate de incertitudinea privind starea lor viitoare.
Nationalul targumuresean, proaspat recentralizat, vrea bani pentru tevi si centrala termica
Prima zi a acestui an a adus cu sine si trecerea, in mod practic, a Teatrului National din Targu Mures la Ministerul Culturii. Asta deoarece pe data de 16 decembrie 2005, printr-o hotarare de Guvern, institutia a revenit la "stapanul" sau firesc. Era o reparatie necesara, in conditiile in care din cele sase institutii similare de spectacole existente in tara, doar Nationalul targumuresean ramasese intr-o situatie de ambiguitate din 2002 - cladirea era a Ministerului Culturii, iar finantarea venea dinspre Consiliul Judetean Mures. Iar efectele se vad si acum, atat din punct de vedere patrimonial, cat si administrativ. Cladirea, construita cu trei decenii in urma, are deficiente de proiectare si executie, avand nevoie urgenta de bai pentru reparatie capitala. In acest scop, Comisia de buget a Parlamentului a votat alocarea a 20 de miliarde de lei - cea mai mare suma acordata atunci unei institutii de cultura din Romania - dintr-un necesar total de circa 100 miliarde de lei, esalonati pe 3-4 ani. Inceputul a fost facut prin repararea acoperisului si inlocuirea statiei de pompare, pentru care s-au alocat 4,2 miliarde de lei din fondurile Guvernului, lucrari finalizate in ultimele zile ale anului precedent. "Este extrem de important ce am realizat in prima instanta, deoarece pilda nefericita a incendierii Teatrului de Opereta ne obliga sa fim in garda. Daca cladirea Operei era asigurata, nu acelasi lucru putem spune si despre cea a Teatrului National din Targu Mures. Drept care speram ca, odata reveniti la Ministerul Culturii, ei ne vor da bani si pentru acest lucru", a declarat directorul Nationalului targumuresean, Cristian Ioan. Acesta a adaugat ca reparatia capitala va incepe prin inlocuirea intregului sistem de tevi si calorifere, carora li se va adauga, obligatoriu, o centrala termica. Cristian Ioan si-a mai exprimat speranta in implicarea municipalitatii locale, ce promite de ani de zile amenajarea esplanadei din fata institutiei, care arata jalnic. Consiliul Judetean si-a facut datoria, alocand 2,7 miliarde de lei - bani ce ar urma sa fie folositi pentru deplasari - alaturi de sumele necesare strictei supravietuiri, respectiv salarii si intretinere. Nu in ultimul rand, cladirea, aflata in zona ultracentrala, ar necesita iluminare nocturna, in jurul ei fiind, paradoxal, cea mai intunecata parte a centrului Targu Muresului.
Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu a devenit Teatru National
Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu si-a schimbat denumirea in Teatrul National "Radu Stanca", potrivit unei Hotarari de Guvern publicata recent in Monitorul Oficial. Institutia de spectacole ramane sub autoritatea Consiliului Local, potrivit documentului. Teatrul sibian s-a alaturat astfel altor sase institutii cu titulatura de Teatre Nationale: din Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara, Craiova si Targu Mures. Statutul de Teatru National este, potrivit directorului Constantin Chiriac, o recunoastere a performantelor ambelor sectii ale teatrului sibian: cea romana si cea germana. Acest statut are si o conotatie financiara: salarii cu 20 la suta mai mari pentru actori. "Schimbarea statutului din teatru de importanta regionala in Teatru National este o dreapta recunoastere a tot ceea ce a insemnat teatrul german in Sibiu, incepand de la 1788, si, totodata, a performantelor sectiei romane, mai ales in ultimii patru ani, cand a adunat multe premii si turnee", a declarat pentru Mediafax, Constantin Chiriac. "In perspectiva organizarii Capitalei Culturale Europene 2007, titulatura de National inseamna si onorarea unor orgolii intemeiate", a adaugat el. Directorul teatrului a mai spus ca, in virtutea noului statut, va putea mari cu o cincime "lefurile mici ale actorilor".