Cununie intre industriasi si lumea cartii

Oficianti: controversatul om de afaceri Ovidiu Tender si scriitorul Nicolae Breban

Joi, la Campina, a inceput ce-a de-a V-a editie a Galelor APLER (Asociatia Publicatiilor Literare si Editurilor din Romania), intalnire anuala a directorilor si redactorilor-sefi ai unei importante parti a presei culturale din tara. Anul acesta, manifestarea s-a desfasurat pentru prima data sub "inaltul patronaj" al Confederatiei Patronale UGIR - 1903, organism la care APLER a aderat din 2002. Cum la dezbaterea din deschidere a poposit pentru scurt timp insusi Ovidiu Tender, presedintele UGIR - 1903, o asemenea ocazie trebuia valorificata, astfel ca discutia s-a centrat pe relatiile industriei sarace a cartii, cu oamenii de afaceri plini de bani, tema dezbaterii fiind "Industria si cultura scrisa". Prin urmare, literatii prezenti nu s-au mai plans de relatia lor cu statul, ci de aceea cu sectorul privat. Cu exceptia unei nemultumiri clar exprimate, legate de legea sponsorizarii, care nu favorizeaza in mod real accesul banilor privati catre cultura, discutia a fost extrem de dezlanata, scriitorii prezenti nereusind sa formuleze modalitati de colaborare precise si convenabile pentru ambele parti. Dezbaterea a relevat astfel o dubla deruta: a literatilor pusi sa-si formuleze doleantele in fata celor cu bani, si a oamenilor de afaceri in fata cartii. Acestia din urma s-au plans atat de situatia economica proasta a tarii, ceea ce face sa nu existe multi bani pentru cultura, cat si de lipsa unei evidente precise a cartilor care apar la noi, si despre care nu se poate afla mare lucru. Surprinzator, cele mai vehemente proteste in randul scriitorilor le-au starnit afirmatiile unui industrias prezent la discutii, care a incercat sa gandeasca industria cartii in termenii economiei de piata: "Actul de creatie este o marfa. Valoarea ei este egala cu valoarea de piata. Aveti nevoie de structuri care sa va certifice valoarea creatiilor dumneavoastra. Daca nu aveti astfel de structuri veti vinde in continuare titluri in 300 de exemplare. Am constatat la dumneavoastra existenta unei rupturi fata de realitatea materiala a capitalismului in care traim." Semnificativ pentru mentalitatea multor scriitori prezenti, omul de afaceri a fost intrerupt de reactii virulente si nu a mai fost lasat sa vorbeasca. Onoarea scriitorilor a fost insa repede reparata, in incheiere, de Nicolae Breban, care a "clarificat" lucrurile: "Cartea nu e marfa!!! Romania e o tara bogata, prost intretinuta!". De asemenea, apreciind darurile facute de Parlament si de Guvern, materializate in indemnizatii de merit pentru artisti si intr-o suma de bani pentru premiile Asociatiei Scriitorilor, Breban a marturisit: "Noi inca avem nevoie de sprijinul statului. De ce sa il respingem?! Nu trebuie sa refuzam sprijinul care vine de la stat, e bine sa ne apropiem si de industriasi. Anumite forte trebuie sa se alieze ca caruta (sic) romaneasca sa se puna in miscare." Dezbaterea din prima seara a galelor de la Campina - numita de unul dintre moderatori drept "o cununie intre industriasi si oamenii cartii", dar care a parut mai degraba o casatorie de convenienta - s-a sfarsit cu citirea unei scrisori deschise adresate Presedintelui, Guvernului si Parlamentului, continand cateva amendamente la legea sponsorizarii: scaderea sumei oferite din baza impozabila, in limita a 15 la suta din aceasta, aceeasi scadere sa se aplice si persoanelor fizice si juridice care datoreaza impozite statului, sumele primite din sponsorizare sau mecenat sa fie scutite de la plata impozitelor si actele de mecenat sa se scada din suma datorata statului.