Crăciunul, dincolo de ambalaje

Ateismul impus de comunişti până în urmă cu 20 de ani, dar şi instaurarea ulterioară a societăţii de consum au prăfuit adevărata semnificaţie a Crăciunului.

Citeşte şi:

Moş Crăciun există cu adevărat doar la Braşov

Antropologul Vintilă Mihăilescu atrage atenţia asupra faptului că între Moş Gerilă al perioadei comuniste şi Moş Crăciun al zilelor noastre, prezent în toate hipermarketurile, nu este prea mare deosebire. „Amândoi sunt la fel de depărtaţi de evenimentul minunat pe care îl constituie această sărbătoare: Întruparea Lui Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu, în vederea mântuirii omului", spune Vintilă Mihăilescu.

Biserica Ortodoxă Română reaminteşte, şi în acest an, că adevăratul înţeles al lui Moş Crăciun se află în iubirea părintească a Lui Dumnezeu-Tatăl, iubire care se arată în lume prin naşterea Fiului Său, în vederea răscumpărării omenirii din mâinile răului.

Patriarhul Daniel ne spune cine-i „Moşul"

Pastorala din acest an a Prea- fericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmisă credincioşilor cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului, explică pe înţelesul tuturor ce aşteptăm de fapt odată cu sosirea lui Moş Crăciun. Patriarhul Daniel încearcă să eludeze stereotipurile campaniilor de marketing pentru a restitui creştinilor adevărata semnificaţie a sărbătorii din această noapte.

„Moş Crăciun vine dintr-o ţară îndepărtată - de obicei se spune că vine din Nord, acolo unde este mai mult frig şi întuneric, adică în mod simbolic el vine de acolo unde este transcendenţă şi mister, unde este inaccesibilitate şi nepătrundere a înţelesurilor.

Însă Moş Crăciun se arată nouă într-un mod minunat, care contrastează cu întunericul şi cu frigul, şi anume el aduce lumina feţei sale şi căldura interioară a inimii sale, aduce atâta iubire milostivă şi atâta dărnicie, încât întunericul, îndepărtarea şi frigul sunt biruite de bunătatea şi căldura sa sufletească", spune Patriarhul Daniel. El adaugă faptul că, prin aceasta, Moş Crăciun ne mai arată că iubirea lui Dumnezeu-Tatăl este mai tare decât întunericul păcatului şi decât răceala sau frigul înstrăinării omului de Dumnezeu şi al înstrăinării oamenilor unii faţă de alţii.

Obiceiurile românilor de odinioară

Antropologul Vintilă Mihăilescu, directorul Muzeului Ţăranului Român, arată că autenticul Crăciun românesc ar trebui să fie autenticul Crăciun creştin, petrecut după rânduiala Bisericii, cu bucurie şi cu generozitate.

„La acestea se cuvine să se adauge şi cele ce ţin de un anumit specific românesc, atât în ceea ce priveşte preparatele culinare, cât şi obiceiurile, îndeosebi colindele, cu condiţia ca ele să nu se transforme în spectacol falsificator sau în prilej de câştiguri cu caracter de cerşeală", mai spune Vintilă Mihăilescu.

Găteli tradiţionale

Până la asaltul rafturilor arhipline cu semipreparate asupra consumatorului obişnuit, românii îşi găteau acasă, din vreme, mâncarea de Crăciun. Ei aveau pe mese cam aceleaşi bucate - sarmale, tot felul de cârnaţi, murături şi brânzeturi, plăcinte şi cozonaci. De aceia mai necăjiţi, fără dare de mână, se îngrijeau toţi gospodarii, înainte de a se înfrupta din bunătăţile pregătite.

În cartierele mărginaşe şi în mahalale, ca să nu mai vorbim de sate, oamenii nu concepeau să nu îşi taie singuri porcul, crescut peste an sau cumpărat acum. Cei mai săraci sau cu familie mai mică se mulţumeau şi cu jumătate de porc. În orice caz, abundenţa era cuvântul de ordine.