Cercetarile arheologice de la Histria - puse in pericol de furtunile de asta-vara

"Intemperiile din aceasta vara au distrus acoperisurile celor trei cladiri in care sunt cazati arheologii la Histria, facand sase camere inutilizabile", a anuntat ieri Alexandru Suceveanu,

"Intemperiile din aceasta vara au distrus acoperisurile celor trei cladiri in care sunt cazati arheologii la Histria, facand sase camere inutilizabile", a anuntat ieri Alexandru Suceveanu, responsabilul stiintific al santierului arheologic, la sesiunea aniversara dedicata implinirii a 90 de ani de cercetari la Histria, desfasurata la sediul Ministerului Culturii si Cultelor. Aceste distrugeri, care se adauga conditiilor dificile in care lucreaza arheologii - lipsa apei curente - ameninta continuarea cercetarilor. Pana in aceasta vara, santierul arheologic putea oferi cazare pentru 20 - 25 de arheologi, insa in urma furtunilor nu mai au unde sa fie gazduiti cei 20 de participanti statornici la sapaturi, fapt cu efect dramatic asupa continuarii studiilor in zona. O alta umbra care planeaza asupra viitorului santierului este legata de restructurarea muzeelor din Constanta, noul statut al muzeului si santierului de la Histria fiind inca incert pentru specialisti. Pe langa reusitele cercetarilor din ultimii ani, desfasurate gratie fondurilor substantiale primite de la Ministerul Culturii incepand cu anul 2000, Alexandru Suceveanu a amintit si cateva nemultumiri legate de indolenta altor autoritati: "Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, aceasta struto-camila post-decembrista, s-a aratat deranjata de impactul ecologic al gardului ce inconjoara situl arheologic - care ar impiedica imperecherea batracienilor - dar n-a avut nici o reactie la intentiile firmei care a construit un drum de-a lungul platoului si a distrus tumulii din secolele VII - VI i. Ch., nici la realizarea unui asa-numit complex hotelier si nici la ridicarea unei manastiri la doar 200 de metri de gardul sitului." Subliniind importanta sapaturilor de la Histria - "un crampei din miracolul grecesc" ce s-a propagat de aici in spatiul dintre Dunare si Carpati, una dintre putinele cetati antice nesuprapuse de orase moderne, care ofera "imaginea unei greco-romanitati de periferie" -, responsabilul stiintific a mai anuntat ca, prin intermediul Fundatiei Histria, intentioneaza sa acceseze si fonduri europene. "Acestea vor veni insa doar daca partea romana manifesta un interes cel putin similar", a mai spus Suceveanu.