Cehii se dezlănţuie pe muzică ţigănească din România

meu - un regizor tânăr, absolvent al Facultăţii de Înalte Studii Cinematografice din Praga (FAMU) - mă ajută să înţeleg felul în care cehii îi privesc pe românii pripăşiţi la ei în

meu - un regizor tânăr, absolvent al Facultăţii de Înalte Studii Cinematografice din Praga (FAMU) - mă ajută să înţeleg felul în care cehii îi privesc pe românii pripăşiţi la ei în ţară.

Fanfara Ciocârlia detronează manelele
Recent, s-a desfăşurat în buricul capitalei Cehiei festivalul "Respect", o suită de evenimente "de club", o secţiune importantă fiind dedicată muzicii ţigăneşti. Formaţii din Bulgaria, România, Ungaria au fost invitate să încânte audienţa locală. Pentru cele patru zile ale festivalului, cehii au scos din buzunar în jur de 25 de euro pentru un bilet şi au umplut până la refuz sălile, dansând de mama focului pe ritmurile ţigăneşti. Au cântat pentru cehi (nu pentru românii din diaspora, cum se obişnuieşte) Fanfara Ciocârlia din Zece Prăjini şi Taraful Haiducilor din Clejani. La astfel de concerte, manelele sunt prohibite!

Puţine ştiri despre cultura română
"Dacă cineva ţipă pe stradă, atunci sigur este român", îmi spune Nicolae Tănase, care se gândeşte cu părere de rău la reacţia cehilor care află că este român: "Aoleu, săracul de tine!". Indiferent de masteratele şi diplomele pe care le poartă în servietă, imaginea românului din Cehia este asociată - inevitabil - cu cea a copiilor străzii şi a ţiganilor. Din zona în care locuieşte - un mic cartier de germani bogaţi (şefi la BMW sau Mercedes) - spectrul social se vede, poate, cel mai bine. "În Cehia am aflat ce înseamnă xenofobia. Faţă de ţigani, în primul rând. Pe de altă parte, cehilor le place numai muzica ţigănească. Paradoxal, când vine o formaţie de muzică ţigănească, ei dansează şi exclamă: ce muzică extraordinară!". Nu cunoaşte prea mulţi români în Praga. A auzit că există o cramă cu vinuri româneşti, undeva, în centru. La patru ore de mers cu maşina, într-un sat uitat de lume, se află o mănăstire, unde a găsit şi patru măicuţe din ţara natală. Din câte a putut să-şi dea seama, cehii ştiu prea puţine despre România; din ziare citesc doar despre gripa aviară şi inundaţii. Rareori, mai apare o ştire despre un film, o formaţie românească de muzică ţigănească sau folclor. Majoritatea românilor din Praga sunt ţigani, mai mult bărbaţi, care vând trandafiri cu trei euro firul, pierd serile prin cluburi şi joacă biliard pariind pe telefoanele mobile furate în cursul zilei.

Filmul românesc, apreciat de şcoala cehă
Foştii profesori ai tânărului regizor recunosc că filmul românesc este, la ora actuală, unul dintre cele mai bune produse europene. "Se ştiu foarte multe despre vechiul cinema. Dacă vorbeşti cu un critic de film mai în vârstă din Cehia, sigur îţi spune câte ceva despre Lucian Pintilie sau Sergiu Nicolaescu. Sunt foarte interesaţi de valul nou de cineaşti. Moartea domnului Lăzărescu i-a impresionat şi sunt entuziasmaţi că o ţară din estul Europei, nu foarte bogată, reuşeşte să facă câteva filme bune pe an". Nicolae Tănase crede că există diferenţe ca de la cer la pământ între şcoala de cinema din Praga şi cea din Bucureşti. "În România nu ai libertate de creaţie. Dacă vreau să filmez o gărgăriţă pe oglindă, pot s-o filmez timp de jumătate de oră şi ăsta e filmul meu. În România te întreabă care e ideea?. Profesorii cehi îţi spun e o tâmpenie, dar tu ai vrut s-o faci, învaţă ceva din această experienţă. Aici, te susţin în tot ce faci, mai ales financiar". Nicolae Tănase a realizat scurtmetrajul "Next" cu ajutor financiar de 15.000 de euro de la statul ceh, din buzunarul lui scoţând doar 300 de euro. şi totuşi vrea să se întoarcă în România...