Cartea martirilor români din închisorile comuniste

Contemporani cu noi sau cu părinţii noştri, nenumăraţi martiri au murit în închisorile comuniste. Ierarhii, clericii, mirenii, intelectualii, studenţii, ţăranii au suferit pentru

Contemporani cu noi sau cu părinţii noştri, nenumăraţi martiri au murit în închisorile comuniste. Ierarhii, clericii, mirenii, intelectualii, studenţii, ţăranii au suferit pentru credinţă, apărându-şi până la capăt libertatea de a crede în Dumnezeu. Mulţi ani, eroilor anonimi li s-au ridicat statui doar în inimi. Dar acum, o carte despre credincioşii ortodocşi, romano-catolici şi ai cultelor protestante, ucişi în închisorile comuniste, a fost lansată la Patriarhia Română. Este o recunoaştere oficială a suferinţei.

Volumul "Martiri pentru Hristos din România în perioada regimului comunist" prezintă biografiile a peste 200 de români, documentate pe baza dosarelor fostei Securităţi, dar şi a mărturiilor celor care i-au cunoscut personal. Lucrarea, o premieră pe piaţa editorială, este rezultatul cercetărilor întreprinse timp de patru ani de către Bisericile Ortodoxă Română, Romano-Catolică şi Evanghelică din România. Aflată la prima ediţie, aceasta include poveştile martiriului a 241 de creştini, dintre care 207 au fost ortodocşi, 30 romano-catolici şi patru evanghelici.

Greco-catolicii, în ediţia a doua

Din studiu lipsesc martirii greco-catolici, deoarece reprezentanţii cultului nu au reuşit să încheie cercetările. Păstrând un spirit ecumenic, studiul rămâne însă deschis şi cultele vor putea adăuga noi martiri identificaţi. Pe viitor, va apărea şi o a doua ediţie a volumului care, pe lângă martiri creştini-ortodocşi, romano-catolici şi protestanţi, va conţine şi nume de greco-catolici. Martirii sunt aranjaţi în ordine alfabetică, şi nu grupaţi în funcţie de confesiune, ceea ce sporeşte importanţa ecumenică a lucrării. Primul tiraj al volumului a fost de 4.500 de exemplare, însă va apărea în librării după Paşte. Tema volumului a fost propusă de fundaţia germană Sf. Gerhard, care l-a şi finanţat. Cartea de 802 pagini a apărut la editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti. La cercetări au contribuit 15 autori, coordonaţi de un comitet de 10 reprezentanţi ai cultelor din România, care s-au folosit de arhivele CNSAS, ale tribunalelor, ale Ministerului Justiţiei sau de probele orale ale cunoscuţilor martirilor.

Scriitori printre martiri

Pagini consistente din carte sunt dedicate unor nume cunoscute din cultura română, precum Vasile Voiculescu ori Mircea Vulcănescu. Arestat în 1958 şi acuzat de uneltire contra orânduirii sociale, pentru păstrarea legăturii cu intelectualii care frecventaseră cercul "Rugul Aprins" de la Mănăstirea Antim, Vasile Voiculescu a fost condamnat la cinci ani de temniţă grea, cinci ani de degradare civică şi confiscarea totală a averii. A fost purtat prin închisorile de la Jilava şi Aiud. Vasile Boroneanţ, un deţinut politic, încarcerat alături de el, îşi aminteşte că Vasile Voiculescu era blând şi împăciuitor în celulă. "Se crease în jurul lui un cerc de profitori care, uneori, îi luau mâncarea fără să-l întrebe măcar. Un bolnav, deşi operat, s-a repezit să-i ia mâncarea, iar răspunsul lui la riposta colegilor a fost: "Lăsaţi-l, şi el e creatura lui Dumnezeu şi dacă s-a repezit s-o ia, înseamnă că el are nevoie mai mare decât mine de această mâncare".

Eroul din celulă

Mircea Vulcănescu s-a îmbolnăvit de tuberculoză după un episod înfiorător, petrecut în închisoarea Jilava, în 1948. Dezbrăcaţi total, în plină iarnă, într-o celulă rece, mai mulţi deţinuţi au trebuit să îndure câteva nopţi de îngheţ şi bătăi. Gheorghe Bălănescu, unul dintre ei, îşi aminteşte altruismul total al lui Mircea Vulcănescu, care s-a oferit să se întindă pe jos, transformându-se în "aşternut" cald pentru fostul primar al Jilavei, bolnav de tuberculoză pulmonară. Vulcănescu s-a lungit pe cimentul rece, pentru ca suferindul să doarmă peste el, protejându-l prin căldura propriului corp. Dimineaţa, gardienii îi "încălzeau" cu bastoanele de cauciuc. În acea perioadă, Vulcănescu s-a îmbolnăvit de tuberculoză pulmonară şi a murit doi ani mai târziu.

Criterii oficiale care stabilesc statutul de martir:

- acceptarea conştientă a martiriului în numele credinţei

- moarte violentă (împuşcare, spânzurare, îngheţare, înjunghiere, îngropare de viu, privaţiune de hrană şi apă etc.) în urma chinurilor suferite în temniţă sau într-o perioadă de timp imediat următoare detenţiei, în condiţiile în care deţinutul nu-şi neagă credinţa

- ura persecutorului faţă de credinţă şi Biserică