Campionii Nobelului literar

Începe de astăzi un serial dedicat laureaţilor Premiului Nobel pentru Literatură. Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, a lăsat prin testament, în 1895, aproape toată averea sa pentru înfiinţarea a cinci premii care să îi poarte numele.

Chimist, om de afaceri, inventator, pacifist, Alfred Nobel a semnat ultimul său testament la Paris, pe 27 noiembrie 1895. După ce a fost deschis şi citit, după moartea lui Nobel, în decembrie 1896, testamentul a iscat controverse atât în ţara sa de origine, Suedia, dar şi pe plan internaţional, deoarece inventatorul a cedat 94% din avere (31 de milioane de coroane suedeze, echivalentul a 186 de milioane de dolari în 2008) pentru acordarea acestor premii. Familia lui s-a opus, iar cei care urmau să acorde trofeele au refuzat să facă ceea ce li s-a cerut în testament.

Cinci ani au trecut până la acordarea primelor premii, în 1901, pentru Fizică, Chimie, Medicină, Literatură şi Pace. În fiecare an, pe 10 decembrie, în cadrul unei ceremonii care se ţine la Stockholm, laureaţii îşi ridică medalia, diploma şidocumentul care atestă suma primită.

Americanii au cele mai multe premii

Nobelul pentru Pace este singurul premiu care se decernează la Oslo, în Norvegia, tot pe 10 decembrie. Pe lista selectă a premiilor, România este menţionată de două ori prin George Emil Palade (Nobel pentru Medicină în 1974) şi Elie Wiesel (Nobel pentru Pace în 1986).

Supremaţia este deţinută de Statele Unite ale Americii, cu 304 laureaţi, dintre care 11 pentru literatură. Urmează Marea Britanie, cu 114 premiaţi (12 pentru literatură), Germania – 100 (9 pentru literatură), Franţa – 54 (13 pentru literatură).

Un francez, primul laureat

Primul premiu Nobel pentru Literatură i-a fost acordat în 1901 poetului şi filozofului Sully Prudhomme, “ca o recunoaştere specială a artei lui poetice vădind un înalt idealism, perfecţiune artistică şi o rară îmbinare dintre calităţile inimii şi cele ale intelectului”. Mai târziu, distincţia a fost acordată unor autori mai puţin cunoscuţi sau unor scriitori apreciaţi la nivel mondial.

Aceasta este acordată, în fiecare an, personalităţilor care au avut o contribuţie majoră la dezvoltarea culturii scrise.

„Maratoniştii” literaturii

Premiul de un milion de euro are o asemenea valoare pentru a le permite autorilor să îşi continue opera, fără să fie presaţi de lacune financiare. Este decernat persoanei care a produs pe tărâmul literaturii “cea mai impresionantă lucrare într-o direcţie idealistă”, indiferent de naţionalitate. Premiatul trebuie să fie, însă, şi un “alergător” de cursă lungă, care să-şi justifice opera de calitate cu un efort de durată.

 Cea mai recentă laureată a Nobelului literar este scriitoarea britanică Doris Lessing. Doar 11 femei au luat Nobelul pentru literatură, dintr-un total de 104 laureaţi (Selma Lagerlöf, Grazia Deledda, Sigrid Undset, Pearl S. Buck, Gabriela Mistral, Nelly Sachs, Nadine Gordimer, Toni Morrison, Wisława Szymborska, Elfriede Jelinek şi Doris Lessing).

Ceremonia a avut şi câteva sincope importante din cauza condiţiilor politice. În 1914, 1918, 1935, 1940-1943, nu s-au acordat Nobeluri pentru literatură. Premiul îşi păstrează autoritatea, deşi a ocolit de-a lungul timpului multe nume cu rezonanţă în literatura mondială.  Juriul a fost acuzat că selectează câştigătorii pe alte criterii decât cele literare, pe considerente politice sau geografice.

Românii n-au strategie pentru Nobel

Dar lista câştigătorilor cuprinde, indubitabil, mari profiluri culturale şi valori ale literaturii. În cazul Nobelului literar, şi românii sunt invitaţi să facă, an de an, propuneri, dar instituţiile nu s-au pus niciodată de acord să promoveze aceleaşi nume.

Deşi mai mulţi scriitori români au fost propuşi (între ei, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Marin Sorescu sau Nichita Stănescu), niciun autor român nu a reuşit să obţină această distincţie. Regimul comunist a refuzat să sprijine candidatura lui Lucian Blaga, în 1956. Instituţiile abilitate să facă propuneri sunt, în cazul României, Academia Română, Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii, PEN Clubul Român. 

Imaginaţi-vă că nu ar fi existat literatura. Cât de goi am fi, cât de săraci!

Doris Lessing,
scriitoare

O parte din profit să fie dată celui care a produs în domeniul literar cea mai remarcabilă operă cu tendinţă idealistă.

Alfred Nobel,
inventator

350

- de nume ajung în fiecare an pe masa de analiză a comisiei suedeze

Mari scriitori ocoliţi de Nobel

PEN Clubul Român i-a propus la Nobel pe  Eugen Ionescu, în 1993-1994, Emil Cioran, în 1995, şi Gellu Naum, în 2000, dar scriitorii români nu au fost luaţi în seamă de Academia Suedeză. În 1974, Vladimir Nabokov, Graham Greene şi Saul Bellow au fost respinşi în favoarea autorilor suedezi Eyvind Johnson şi Harry Martinson (ei înşişi membri ai Academiei Suedeze).

Bellow avea să primească Nobelul în 1976, însă Greene sau Nabokov, niciodată. Jorge Luis Borges a fost nominalizat de mai multe ori, însă n-a fost onorat cu niciun premiu, foarte probabil din cauza activităţilor sale politice. Salman Rushdie şi Arthur Miller au avut şanse mari să fie premiaţi cu un Nobel, însă organizatorii au fost de părere că ar fi prea „previzibil”.

Şi alţi scriitori au rămas în afara listei: Bertolt Brecht, Anton Pavlovici Cehov, Jules Verne, Thomas Hardy, Henrik Ibsen, James Joyce, Nikos Kazantzakis, Mario Vargas Llosa, George Orwell, Marcel Proust, Mark Twain, Tennessee Williams, Virginia Woolf ş.a.

Cum se acordă marele premiu

Procesul de nominalizare şi selecţie este lung şi riguros. În prima etapă, Academia trimite formulare, cerând unor instituţii importante din ţările care fac nominalizări să propună un nume agreat. Cei îndreptăţiţi să recomande autori pentru lista de nominalizaţi sunt membrii academiilor, profesori de literatură sau lingvistică, foşti laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură şi preşedinţi ai uniunilor de scriitori reprezentative pentru creaţia literară a unei ţări.

Peste jumătate din voturi pentru validare

Propunerile scrise, cu justificări sau nu, trebuie să ajungă la Comitetul Nobel (4-5 specia­lişti, aleşi pe o perioadă de trei ani) până pe 31 ianuarie. În medie, 350 de nume ajung în fiecare an pe masa de analiză a comisiei suedeze. Propunerile sunt analizate la începutul primăverii, lista fiind redusă la 15-20 de nume. În aprilie, acestea sunt înaintate pentru aprobare Academiei Suedeze.

Înainte de vacanţa de vară, lista va fi redusă, de obicei, la cinci nume. În octombrie, după ce 18 membri ai Academiei se documentează, se alege câştigătorul. Pentru ca votul să fie validat este nevoie ca scriitorul respectiv să înregistreze mai mult de jumătate din voturi.

Nominalizaţii, sigilaţi pentru 50 de ani

Învingătorul câştigă 10 milioane de coroane (1.022.124 euro), pe 10 decembrie.  Misiunea de a conferi acest premiu a fost încredinţată Academiei Suedeze, prin testament, de către Alfred Nobel. Autonominalizările sau nominalizarea unor scriitori decedaţi sunt interzise.

Numele nominalizaţilor nu sunt niciodată date publicităţii, iar scriitorilor nu li se spune că au fost luaţi în calcul pentru premiu. Documentele cu nominalizările sunt sigilate pentru 50 de ani.