Cabinetul de Numismatica al Academiei Romane, inghesuit intre patru pereti

Umbla vorba ca in Romania nu sunt bani pentru cultura. Se pare insa ca atunci cand interesul este clar si cand se vrea cu adevarat, banii se gasesc, si inca multi. Licitatia care incepe astazi la

Umbla vorba ca in Romania nu sunt bani pentru cultura. Se pare insa ca atunci cand interesul este clar si cand se vrea cu adevarat, banii se gasesc, si inca multi. Licitatia care incepe astazi la Geneva arata cat de generosi pot fi MCC si Guvernul. 760 de milioane de lei reprezinta cadoul pe care statul roman il va oferi unui controversat personaj, Bogdan Stambuliu, implicat in scandalul Troesmis, in schimbul unor piese numismatice pentru care am demonstrat ca exista o baza legala pentru a fi aduse in tara, nu neaparat prin alocarea banilor publici. De unde poate rezulta ca oricine este prins intr-o rezervatie arheologica cu detectorul de metale este sprijinit de statul roman si i se acorda prezumtia de nevinovatie. De cealalta parte se afla cei cu adevarat pasionati de monede, care vad, inainte de negustorie, istoria si care, conform principiului "cine munceste nu are timp sa castige" se zbat, la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Romane, intr-o camaruta de cativa metri patrati. Aici este Cabinetul de Numismatica, in care sunt depozitate monede de argint si bronz de o importanta extraordinara, care functioneaza drept birou pentru cercetatori, ca biblioteca si ca depozit de carti, precum si ca loc de primire pentru colectionarii care vin sa isi arate piesele. Este cu atat mai incredibil cu cat aici sunt doar trei cercetatori, unul dintre ei fiind plecat in prezent la un stagiu in Anglia. In schema de personal mai intra un restaurator, cu jumatate de norma, de un real ajutor fiind si colectionarii care colaboreaza cu Cabinetul, din pura pasiune, punandu-si la dispozitie colectiile private, pentru a fi cercetate. Adaugati la toate acestea salarii atat de mici incat nu mai pot fi justificate nici macar de o foarte mare pasiune si faptul ca orice deplasare in strainatate, pentru a participa la un congres international, se realizeaza pe banii cercetatorilor, Institutul neavand fonduri pentru a le deconta cheltuielile. Acesti cativa oameni mai reusesc sa editeze si volume de numismatica, pentru care isi fac singuri munca de redactie, dupa cum ne-a declarat Theodor Izvoranu, unul dintre specialisti. "Problema e ca noi aici functionam anormal", a subliniat Eugen Nicolae, seful sectorului numismatic. Pe langa inghesuirea, intr-un spatiu impropriu, a sute de piese si de documente, nici la capitolul logistica lucrurile nu stau mai bine. Cabinetul nu are aparat de fotografiat; exista un fotograf, angajat cu jumatate de norma, dar, din lipsa de materiale, acesta se afla in imposibilitatea de a lucra. Cat despre o camera digitala, atat de importanta intr-un astfel de laborator, nici nu poate fi vorba. Cantarul electronic a fost achizitionat abia acum cativa ani, cu fonduri date de Fundatia Soros, in nici un caz de Academie, inlocuind vechea balanta mecanica, de sfarsit de secol XIX. Pentru acest sector, unde monede recent descoperite asteapta sa fie cercetate, curatate, inventariate, in care colectiile vechi asteapta sa fie si ele studiate pe bucati, nu pe loturi, nu se gasesc bani, cum nu se gasesc bani nici pentru achizitionarea de materiale informative noi. Sediul in care functioneaza Institutul de Arheologie si Cabinetul de Numismatica, fosta casa Macca, o cladire de patrimoniu de pe strada Henri Coanda, cu o arhitectura impresionanta, are aceeasi soarta ca si monedele si documentele din cabinet. Cu toate ca este de o mare frumusete si de o realizare in care se mai disting inca atentia la detaliu si calitatea executiei, casa este acum in paragina, fara ca cineva cu putere de decizie in alocarea fondurilor sa fie deranjat de situatie. Acestea sunt cele doua realitati ale lumii numismatice care se regasesc in Romania: pe de o parte negustori, sustinuti de catre Guvern si MCC, pe de alta parte institute de cercetare care se zbat pentru a supravietui, departe de grija oricui. Este cu atat mai putin de inteles cu cat aceste autoritati, care sunt de acord sa bage in buzunarul unor persoane sume considerabile, nu misca un deget pentru a conserva si pentru a cerceta piesele pe care Romania le are deja.