CRONICA TV

Nemurirea nu se transmite nici macar la OTV Ne numaram printre alesii soartei. Nu atat prin virtutile noastre (desi nici ele neglijabile), ci datorita unei vecinatati datatoare de prestigiu: am fost

Nemurirea nu se transmite nici macar la OTV
Ne numaram printre alesii soartei. Nu atat prin virtutile noastre (desi nici ele neglijabile), ci datorita unei vecinatati datatoare de prestigiu: am fost prietenii lui Nichita Stanescu. Aceasta drama camuflata in privilegiu a hranit, sambata noapte, o emisiune intreaga. In studioul OTV, Dan Diaconescu a adunat, pentru ceasuri intregi, cativa apropiati ai poetului. Miza, aceea de a-i dezvalui "Viata neromantata". Tema a inlesnit aduceri-aminte menite, parca, sa diminueze un complex de inferioritate: vorbind despre Nichita firesc, "barbateste", micsoram distanta dintre el si noi, ceilalti. Am tot elogiat creatia lui, am epuizat stocul de extazuri. A venit vremea sa-i punem, amical si elegant, dinamita la baza soclului. Sa-l aratam multimii cu toate ale lui, sa ne coboram la detalii ce bat spre derizoriu, de dragul restabilirii "adevarului istoric". Desigur ca Mircea Micu, Romulus Vulpescu, Eusebiu Stefanescu si ceilalti, figuri onorabile ale perimetrului artistic, si-ar fi dorit ca pricina prezentei lor la tv sa fie meritul personal, sa poata spune fiecare cate ceva memorabil despre sine. Subiectul, unic si obligatoriu, i-a inghesuit, i-a silit sa lase deoparte universul personal, in favoarea altcuiva. Chiar si asa, in direct se dadea un soi de batalie a micilor orgolii: cine stie exact cum s-a intamplat cutare eveniment, cine a vazut cu ochii lui o anumita scena, cui i-a fost incredintat un secret mai mare. Prin astfel de "performante" isi adjudecau un punct in plus, in clasamentul general al apropiatilor. Cine obtine locul intai are cele mai multe sanse sa se apropie de starea de gratie. Sa transfere asupra lui, fie si post-mortem, ceva din haloul celui pe care il evoca aproape revendicandu-si-l. Din pacate, nemurirea nu se transmite. Nici macar la OTV.