VIDEO Brezeanu şi Caranfil au trecut Prutul

Filmele „Independenţa României“, din 1912, şi „Restul e tăcere“, despre culisele realizării primului lungmetraj românesc, au fost prezentate cu succes la Chişinău. Este un prim pas al unei Caravane a Filmului Istoric Românesc în ţările din jurul nostru locuite de români, organizată de Asociaţia pentru Integrare Culturală Europeană.

Interes deosebit în capitala Republicii Moldova pentru filmul românesc şi, mai precis, pentru filmul istoric românesc. Constatarea a fost ocazionată de prima ediţie a unei gale de promovare (în ţările din jurul României cu populaţie vorbitoare de limba română) a filmului istoric românesc, care a avut loc de curând la Chişinău.

Vezi aici video.

Două filme „siameze"

Marele Constantin Nottara (centru), în rolul lui Osman Paşa

Pentru această primă ediţie a manifestării, organizatorii din România au avut o idee inedită şi originală: de a pune „în oglindă" două filme româneşti extrem de importante, ambele având drept pivot narativ Războiul de Independenţă româno-turc de la 1877-1878. Este vorba despre „Independenţa României" (1912), regia Grigore Brezeanu şi Aristide Demtriade, primul lungmetraj românesc, şi de filmul recent al lui Nae Caranfil, „Restul e tăcere" (2008), care intră în culisele gestaţiei filmului cu pricina şi le ficţionalizează în intenţia unui cinema popular şi pe gustul marelui public.

Interesul stârnit printre „chişinăueni" de propunerea cinefilă a celor din ţara-mamă a fost remarcabil: filmul mut de pionierat al lui Brezeanu & Demetriade a fost urmărit de „nucleul dur" de cunoscători, într-o linişte mormântală (doar soneriile telefoanelor mobile şi discuţiile neprevăzute în „moldoveneşte" asigurau o inedită coloană sonoră acestui film de început al cinematografiei româneşti!). La rândul lui, „Restul e tăcere" a fost vizionat de un număr semnificativ de oameni, care au ocupat în mare măsură eleganta sală a cinematografului „Gaudeamus", de 300 de locuri, şi au avut numai cuvinte de laudă despre producţia regizorului român.

Comsomolistul gay

Statuia sovietică „veghează“ intrarea în cinematograful „Gaudeamus“ 

Situată în spatele statuii staliniste dedicată „celor-care-au-luptat-pentru-victoria-puterii-sovietice", care prezintă un tânăr comsomolist cu pumnul ridicat la cer, dar, văzut din spate, cu puternice trăsături gay, cinematograful oferă filme de dincoace de Prut, precum „Nuntă în Basarabia" - de mare succes la „chişinăueni", din câte am aflat - sau „Caravana cinematografică", un Festival al Filmului American, care a avut loc şi în 2010 şi în 2011, precum şi bizare producţii locale, ale „tânărului cinematograf" moldovean.

Realism

Aşa cum spune şi citatul din Manuela Gheorghiu-Cernat de pe afişul manifestării, „Independenţa României" are meritul de a lansa „epopeea cinematografică românească" şi de a stabili realismul ca trăsătură dominantă a acesteia.