Nimic despre Brancusi

Obiceiuri senegaleze aduse in mijlocul locuitorilor unor sate din Moldova sau spectacole romanesti duse pe bani grei in strainatate, mereu aceleasi, sunt unele dintre manifestarile de interes

Obiceiuri senegaleze aduse in mijlocul locuitorilor unor sate din Moldova sau spectacole romanesti duse pe bani grei in strainatate, mereu aceleasi, sunt unele dintre manifestarile de interes international cu care se mandreste Ministerul Culturii si Cultelor. Despre prima expozitie de amploare a operelor lui Constantin Brancusi organizata vreodata in Marea Britanie, la Galeria Tate, Ministerul Culturii si Cultelor nu a avut, pana acum, nimic de spus. Daca nu ar fi fost ecourile din presa internationala, prin care se anunta ca doua dintre piesele care ar fi trebuit sa apara in expozitie nu pot parasi Romania, deoarece MCC nu a fost de acord cu conditiile de asigurare, probabil ca expozitia de la Londra nu ar fi prezentat pentru MCC nici macar interesul pe care l-au suscitat obiceiurile senegaleze. Expozitia, sponsorizata de AVIVA, a fost inaugurata pe 29 ianuarie si va ramane in zece sali ale Galeriei Tate pana pe 23 mai. Cele 35 de sculpturi expuse impreuna pentru prima data vor ajunge anul acesta si la New York, la Muzeul Solomon R. Guggenheim, intre 10 iunie si 19 septembrie. "Este o selectie care incearca sa puncteze diversitatea materialelor si a temelor folosite de sculptor in operele sale. Aceasta expozitie, despre care The Times spune ca este compusa din "Forme care par ca traiesc si respira", este un tribut pe care Tate Modern il plateste gigantilor artei moderne", se arata in comunicatul pe care AVIVA l-a pus la dispozitia presei. Majoritatea exponatelor sunt din piatra si marmura, dintre acestea distingandu-se "Sarutul" (cel realizat in 1908 si 1916) si "Inceputul Lumii" (1920). Sunt expuse si cateva dintre lucrarile in lemn ale marelui sculptor, iar dintre bronzuri se remarca "Maiastra", a doua pasare realizata de Brancusi in 1912, care se afla in colectia muzeului Tate. In timpul expozitiei de la Tate, care, spre deosebire de cele de la noi, ramane deschisa, la sfarsitul saptamanii, pana la ora 22, vor fi proiectate filme si vor fi organizate intalniri in care specialistii in opera lui Brancusi se vor intalni cu cei interesati de lucrarile maestrului. Unul dintre filme apartine lui Paul Sharits si se numeste "Ansamblul de sculpturi realizate de Brancusi la Targu-Jiu". Coloana Infinitului, Poarta Sarutului si Masa Tacerii sunt filmate de catre Sharits cu aproape 30 de ani in urma, in 1977. Cu siguranta, putini dintre cei care vor viziona acest film stiu ca una dintre aceste lucrari, Coloana Infinitului, a trecut prin restaurari cu mult sub calitatea celor pe care le-ar fi meritat, si acest lucru sub "supravegherea" directa a Ministerului Culturii. Faptul s-a intamplat la cateva zeci de kilometri distanta de Hobita, satul in care s-a nascut Constantin Brancusi si in care, acum cativa ani, a fost vanduta casa Brancusi pe un cal. La mii de kilometri distanta, Brancusi este expus in cele mai importante centre de arta contemporana, fara ca acest lucru sa aiba vreun ecou in Romania. Faptul ca MCC mai are multe de invatat despre felul in care se face promovarea unui astfel de eveniment este dovedit de bogatele materiale informative puse la dispozitia noastra de sponsorul expozitiei. Daca nu ar fi fost acestea, expozitia lui Brancusi ar fi ramas necunoscuta romanilor. Trebuie spus ca acest lucru este, in primul rand, datoria institutiei din Romania care se ocupa, cel putin dupa cum o arata numele, de cultura. Cum acest lucru pare imposibil, daca nu puteti ajunge la Londra sau la New York, nu va ramane decat sa vizitati www.tate.org.uk pentru a vedea cum ne respecta ceilalti, daca noi nu stim sa ne respectam.