Biserica lui Ştefan cel Mare din Pătrăuţi, condamnată la veşnică restaurare

Era Anul ştefan cel Mare, iar jocul de imagine al ministerului culturii pesediste a băgat în vistieria bisericii o sumă de patru ori mai mare decât în 2003 (537 milioane lei vechi). Un an mai

Era Anul ştefan cel Mare, iar jocul de imagine al ministerului culturii pesediste a băgat în vistieria bisericii o sumă de patru ori mai mare decât în 2003 (537 milioane lei vechi). Un an mai târziu, în 2005, noua putere a găsit de cuviinţă ca suma potrivită pentru restaurare să fie de… 336 milioane lei vechi. O discrepanţă majoră, care arată că potentaţii clipei jonglează cu fondurile pentru a obţine un profit de imagine artificial, în preajma alegerilor.

În 30 de ani, biserica e gata!
După trei ani de reparaţii, nu s-au acoperit decât 15-20% din fondurile necesare restaurării totale. Nu există nici măcar un termen-limită de finalizare a lucrărilor, care se pot tărăgăna la infinit, în funcţie de fluctuaţiile sumelor alocate. Dacă reparaţiile continuă în ritmul de acum, va mai dura încă 30 de ani pentru ca biserica să fie reintegrată în circuitul religios, iar slujbele să fie oficiate din nou în altarul vechi de peste 500 de ani. În prezent, preotul Gabriel Dinu ţine Sfânta Liturghie într-un spaţiu improvizat, fără strălucirea şi încărcătura istorică a locului în care aşteaptă să se întoarcă toţi credincioşii. Biserica a fost construită de ştefan cel Mare şi are cea mai veche pictură din Moldova, păstrată în original. Cu toate că cifrele nu sunt îmbucurătoare, Ministerul Culturii se scuză că nu poate face mai mult, pentru că nu are obligativitatea de a se implica total, din punct de vedere financiar, în lucrările de reabilitare. Ieşit din zona de risc imediat, un monument nu mai are prioritate, iar sumele importante se transferă către cele care au urgent nevoie de restaurare. Este şi cazul Bisericii din Pătrăuţi, aflată în proprietatea Parohiei Ortodoxe Pătrăuţi II. Conform legii, proprietarul are obligaţia de a conserva şi restaura un obiectiv aflat în administrare proprie. În acest caz, parohia trebuie să ducă tot greul şi să nu aştepte mila Ministerului Culturii. Din toată sărăcia, parohia trebuie să facă rost de bani, organizând campanii de strângeri de fonduri şi căutând sponsorizări. Pentru anul 2006, pe hârtie, MCC a prevăzut 900 milioane de lei vechi, dar banii nu au ajuns încă la administratorii monumentului.

Parohia, săracă din cauza neretrocedărilor
Parohia Pătrăuţi II are 110 familii, care nici măcar nu reuşesc să asigure salariul integral pentru preotul din localitate, Gabriel Dinu. Salariat cu jumătate de normă al Parohiei, acesta mărturiseşte că nici nu se pune vorba ca localnicii să strângă bani pentru reabilitarea urgentă a bisericii. Parohia Pătrăuţi este săracă şi pentru că nu poate obţine venituri suplimentare din administrarea terenurilor confiscate de comunişti şi pe care nu le-a primit încă înapoi. "Proprietarii de monumente româneşti sunt lipiţi pământului", spune Gabriel Dinu. "Înainte de anul 1945, biserica din Bucovina avea 192.000 de hectare pădure, din care se întreţineau şi aceste lăcaşuri. Astăzi nu mai are. Înainte de 1945, Parohia Pătrăuţi avea 24 de hectare teren agricol foarte valoros, împărţit după 1990 ilegal între oamenii ce au fost în comisiile de împroprietărire. Astăzi nu se mai găseşte acest teren".

Muzeul parohial, în pericol de prăbuşire şi incendiu
Părintele Gabriel spune că parohia nu a stat cu mâinile în sân şi, timp de trei ani, cu ajutorul I.P.S. Pimen, a investit la Pătrăuţi peste un miliard de lei, în materiale de construcţii şi manoperă. Sponsorizările atrase nu au depăşit, însă, 5.000 lei noi, fiind investite în Muzeul "Casa Parohială", de lângă biserică, în a cărui clădire plouă, fiind pericol de prăbuşire. Există şi posibilitatea de izbucnire a unui incendiu, din cauza instalaţiilor vechi şi suprasolicitate. Pe lista priorităţilor bisericii se mai numără şi lucrările de restaurare a picturii şi securizarea monumentului. Gardul împrejmuitor trebuie înălţat, întrucât fresca exterioară din secolul al XV-lea este ţintă sigură pentru acte inconştiente de vandalism.