Bilant cultural cu parfum electoral

O expozitie de cateva zeci de afise si o carte de 220 de pagini au fost prezentate ieri, ziaristilor, pentru a demonstra, potrivit lui Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor, ca ceea ce am

O expozitie de cateva zeci de afise si o carte de 220 de pagini au fost prezentate ieri, ziaristilor, pentru a demonstra, potrivit lui Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor, ca ceea ce am trait noi din punct de vedere cultural in timpul celor patru ani de mandat al sau a fost "o epoca de gratie, cea mai buna de multe decenii. Ba chiar perioada cea mai buna de dupa razboi". Si, pentru a nu ramane cineva neincredintat de realitatea celor sustinute de ministru, timp de aproape doua ore, Theodorescu, flancat de secretarii de stat Ioan Opris si Laurentiu Tanase si de secretarul general al MCC, Ioan Hidegcuti, a insistat sa ne convinga de asta, trecand in revista numai realizarile. O insistenta tare ciudata caci, daca lucrurile stau atat de bine pe cat le descrie conducerea MCC, ele ar fi trebuit sa se impuna de la sine, sa fie evidente pentru toata lumea, fara efortul a doua ore de munca de lamurire. Minunatele realitati culturale ar fi trebuit traite ca atare de cei care activeaza in domeniu si nu sa ramana simple imagini vizuale sau verbale, bune de aratat presei la ceas electoral. Mai mult, Theodorescu nu s-a sfiit sa isi asume nota electorala a intalnirii, subliniind ca este un ministru politic, a indeplinit un mandat politic si un program al unui guvern, beneficiind de "sprijinul constant, clarvazator si prietenesc al Primului Ministru (sic)". Realizarile, descrise drept unice, multe dintre ele in premiera, contrastand flagrant cu cele ale guvernarii anterioare, la care s-a facut deseori referire, sunt aceleasi pe care ministrul le repeta indiferent de ocazie: inchegarea unui cadru legislativ aproape complet pentru cultura (de la patrimoniu, la cultura scrisa, biblioteci, audiovizual, drepturi de autor si cinematografie), recorduri in materie de restaurari (80 de milioane de euro cheltuiti pentru aproape 300 de obiective incluse in Planul National de Restaurare) si infiintarea unor instituti. Au fost restaurate "embleme ale civilizatiei romanesti", dupa cum le-a numit Theodorescu: Ateneul Roman, Opera Romana, Muzeul National de Istorie, Muzeul Colectiilor de Arta (de fapt, doar o aripa a cladirii), Complexul Brancusi de la Tg. Jiu si s-au infiintat institutii precum: Muzeul National de Arta Contemporana, Muzeul Colectiilor de Arta, Muzeul Hartii si Cartii Vechi, Muzeul "Vasile Grigore", Muzeul Filatelic, Institutul pentru Studierea Exilului Romanesc, Centrul de Cultura a Rromilor (nefunctional inca), Centrul National al Dansului (nefunctional nici el). Despre soarta celorlalte muzee din tara, deja existente, si despre marea majoritate a monumentelor ce nu sunt vazute drept "embleme" bune de aratat poporului, ministrul nu a pomenit nimic. Un alt punct forte al mandatului a fost reprezentat, fireste, de festivaluri. Ministerul a dirijat nu mai putin de 400 de miliarde de lei pentru manifestari mamut cum sunt: Festivalul "George Enescu", Festivalurile Nationale de Teatru, si mai noul Festival al Artelor. In comparatie, pentru Fundatiile si Organizatiile Non-Guvernamentale, care au candidat cu proiecte punctuale pentru finantari, s-au alocat doar 20 de miliarde lei - fapt mai mult decat semnificativ pentru modul inca centralist de dirijare a banilor in MCC. Pomenile acordate oamenilor de cultura, 700 la numar, sub forma indemnizatiilor de merit, au constituit inca un motiv de lauda electorala pentru Theodorescu, alaturi de o alta realizare: "toti pensionarii din domeniul cultural au acum legitimatie de acces la teatre si muzee". Sa nu va imaginati insa ca toate lucrurile sunt multumitoare pentru ministru. Razvan Theodorescu are si o mare neimplinire: neglijarea culturii de masa, a caminelor culturale si a bibliotecilor satesti, mai ales ca una dintre acestea, spune ministrul, ii poarta numele. Alte neimpliniri ministrul nu a dat semne sa aiba. Intrebat de ziaristi, a declarat ca nu se simte responsabil pentru ca aproape 10 milioane de volume (din cele 13 milioane) ale Bibliotecii Nationale a Romaniei sunt inaccesibile cititorilor. Pentru cel mai grav gest al sau, stagnarea timp de doi ani a lucrarilor la noul sediu al Bibliotecii Nationale, si perpetuarea conditiilor de mizerie in care sunt pastrate cartile in cea mai importanta biblioteca deschisa publicului larg din Romania, ministrul nu are nici o mustrare de constiita. Vinovati, sustine el, sunt acei "neica nimeni din societatea civila (sic)" care au protestat atunci cand Guvernul a vrut sa ia sediul Bibliotecii din Bulevardul Unirii. Ministrul a anuntat ca in noua cladire, "depasita moral si fizic", vor ramane depozitele, iar sediul central va fi tot cel actual, din strada Ion Ghica. Pentru Biblioteca Nationala, ministerul a alocat in bugetul pentru anul 2005, trecut acum prin Parlament, doar 50 miliarde de lei, desi necesarul este estimat la 1.100 miliarde de lei. Dispretul ministrului s-a mai pogorat si asupra altor categorii: cei care comenteaza modul in care MCC organizeaza standurile romanesti la targurile internationale sunt niste "chibiti", iar cei care au protestat in legatura cu desfiintarea unor sali de la Muzeul Taranului Roman "un grup de nespecialisti", care nu merita, desigur, sa fie luat in seama.