Batalia audientelor de Revelion

De cativa ani buni, ritualul mediatic este urmat cu sfintenie si de posturile romanesti. Daca in timpul anului "obrazul subtire" se poate tine si cu filme si programe de imprumut de peste granite, de

De cativa ani buni, ritualul mediatic este urmat cu sfintenie si de posturile romanesti. Daca in timpul anului "obrazul subtire" se poate tine si cu filme si programe de imprumut de peste granite, de Revelion ar trebui sa se vada, in toata splendoarea lui, rodul talentului genuin al oamenilor de televiziune romani. Programe produse special pentru seara sfarsitului de an, seara in care, prin traditie, telespectatorii trebuie rasfatati cu tot ce e mai bun, cu umor inspirat din actualitatea romaneasca, muzica romaneasca in ambalaj de buna calitate, pe scurt, emisiuni construite pe baza unor idei originale, care sa surprinda placut audienta. Cat de putin se vede din toate acestea ne-au demonstrat, o data in plus, televiziunile de la noi in noaptea care a despartit 2003 de 2004. O invazie sufocanta de prost gust, cu mici oaze de inspiratie de care te bucuri ca de o minune. Cum intamplarea face ca, la finele anului, televiziunea publica sa-si serbeze aniversarea, fapt marcat de TVR2 prin difuzarea unor selectiuni din programele create de pionierii televiziunii in Romania, comparatia este si mai trista. Erau pe atunci oameni inspirati, creativi, care aveau imaginatie si placerea de a inventa mereu ceva nou. Au trecut decenii, tehnica s-a perfectionat, nu mai exista cenzura si, totusi, calitatea programelor de televiziune de la noi a scazut dramatic. Sa fie batalia pentru audiente cauza? Fiecare post de televiziune de la noi incearca sa traga spuza pe turta sa, difuzand informatii despre audienta pe care a obtinut-o cu un prilej sau altul si incercand sa-si construiasca o imagine cat mai buna. Datele de audienta sunt interpretate, fragmentate, dupa voia departamentelor specializate in relatii publice, care au ca misiune construirea, din cuvinte, a unei "povesti de succes". Publicul, afirma toti, este singurul care conteaza. Cu toate acestea, in numele acestui public, micul ecran este invadat de programe care adesea jignesc inteligenta telespectatorilor. In mod sigur, daca acestia ar putea vedea emisiuni mai bune, ar sti sa faca diferenta. De aceea, dincolo de informatiile pe care ni le-au pus la dispozitie posturile TV, dincolo de batalia lor pentru audiente, noi continuam, ca in fiecare an, sa facem observatii legate de programele produse de acestea pentru noaptea de Revelion. Ducem si noi o batalie pentru emisiuni de calitate, fiind siguri ca inca mai sunt in lumea audiovizualului romanesc oameni cu idei, cu umor, a caror inspiratie sa poata fi transpusa in programe pe care toata lumea sa le poata urmari cu placere.
TV Romania 1
Evadare in directia Primarie
In ajunul Noului An, Televiziunea Romana si-a sarbatorit cei 47 de ani de existenta. Nostalgia ramane ceea ce a fost, de asemenea admiratia pentru entuziasmul si inteligenta celor care au luat in piept toate obstacolele inceputului. Retrospectiva nu a jucat insa, intotdeauna, in favoarea celor de azi. Fara a fi incremenit in amintirea Revelioanelor TV de altadata, sper, in fiecare an, ca Romania 1, mostenitoarea de drept si de fapt a spectacolelor candva atat de asteptate, in noaptea care taie timpul in doua, sa preia, in ritmurile si cu privilegiile tehnologice de acum, o parte din zestrea primita. Din pacate, si Revelionul 2004 m-a convins ca ideea de spectacol (ma rog, acum nu se mai vorbeste decat de "show"), care presupune un scenariu anume, o explozie de inventivitate, o avalansa muzical-coregrafica, fast - da, fast! -, stralucire, aceasta idee a fost abandonata. Anul acesta, televiziunea publica a lansat un concurs printre "muritorii de rand", ai carui castigatori, doua familii din doua colturi de tara, urmau sa fie gazdele Revelionului. Maramuresenii si moldovenii aveau sa vina cu bucatele de acasa, intr-un studio prin care se perindau cantareti si actori invitati, toata agitatia in jurul unui brad mov si a unor sticle de sampanie albastre (efecte speciale de culoare) fiind moderata de Cosmin Cernat, in tinuta "de zi", costum cu camasa colorata si fara cravata. Neavand pe cineva anume de urmarit, aparatul de filmat se plimba si el de colo-colo, aparent tot atat de indiferent ca si telespectatorul. Orice am face, nu i se poate pretinde, acestuia din urma, sa stea cu ochii tinta pe cei cativa anonimi, oameni cumsecade, nu ne indoim, dar care nu aveau cum sa starneasca interesul, mai mult, sa ne incite a-i tine sub observatie, pentru a desemna, in cele din urma, un castigator, un fel de campion al simpatiei. Inventia nu mi se pare productiva, un om care sta intr-o casa, de Revelion, nu ravneste sa vada ce se intampla intr-o alta casa, chiar daca pe acolo mai calca, din cand in cand, cate un picior de artist. Pana la urma, tot s-a simtit nevoia de evadare. Din fericire, pe un platou alaturat, Horatiu Malaele ne-a incantat, recitand cand sagalnic, cand ironic, versuri stiute sau deghizandu-se in personaje cu mintea fermecator aburita in aceste momente in care ni se ingaduie sa fim mai liberi. Spre deosebire de unii dintre comicii specializati in scenete de sezon, Malaele nu a trecut nici o clipa dincolo de granita bunului gust. Cand disparea "din cadru", lumea se muta la Romexpo, unde cantau DJ Bobo, Bonnie Tyler, Saragosa Band, la revelionul organizat de Primaria sectorului 5. Ca sa zic asa, "Traiasca primarul Vanghelie, care este".
Antena 1
Manelistii pe scara evolutiei
"Cum iti incepi anul, asa iti va merge pana la sfarsitul lui". Daca ar fi sa te iei dupa aceasta credinta stramoseasca si dupa propunerea celor de la Antena 1 pentru primele minute din 2004, concluzia e una singura: tot anul vei da din buric. Fiindca "Ciao Darwin" s-a transformat in "Ciao 2003" si, totodata, intr-un "macel" organizat, in care manelistii s-au rafuit cu aceia care le detesta muzica. N-ar fi fost o tragedie, daca "editia speciala" s-ar fi dovedit ceva mai mult decat un pretext pentru ca toata crema manelelor sa se labarteze in voie pe micul ecran. Si asta, in noaptea in care bataia pentru audiente a fost la fel de crancena ca si razboiul regizat din platou. Doua echipe, conduse de prea multi "capitani", s-au aratat natiei in toata splendoarea lor. Carmen Serban, Vali Vijelie, Adi de la Valcea, Sorina si Nicolae Guta i-au manat in lupta pe cei pentru care "Of, viata mea" tine loc de imn national. De partea cealalta, Gabriel Cotabita, Anca Turcasiu, Delia si Daniela Gyorfi au stat in fruntea ostirii de vajnici militanti pentru orice altceva decat ritmuri orientale. Numai ca blondele capetenii ale acestei echipe pareau, mai degraba, maneliste sub acoperire, dupa placerea cu care s-au "dedat" la acte artistice pe profilul adversarilor. E adevarat ca asa ceva s-a vrut o proba in concurs, numai ca zelul fetelor (chiar si atunci cand situatia n-a cerut-o) a fost cel putin suspect... Manelistii au mai avut si alte atuuri, in confruntarea directa: capii lor si-au demonstrat cu totii talentele muzicale, in timp ce Anca Turcasiu nu s-a incumetat sa cante, iar Daniela Gyorfi mai bine s-ar fi abtinut... Oricum, duelul verbal n-a depasit nivelul de periferie, in nici una dintre tabere: pe cand unii se laudau ca ar cheltui intr-o noapte cat castiga inamicii lor intr-un an, ceilalti le fluturau prin fata ochilor diplome de bacalaureat, ca sa vada cum arata ceva cu care nu se vor intalni in veci. ("Dragalaseniile" pe care si le-au servit cu darnicie n-au avut haz nici cat sa-i amuze pe expeditori...) Poate ca macar in cazul unei editii atipice s-ar fi putut renunta la proba penibila a "Tunelului timpului", in care competitorii au dat intreaga masura a tampeniei personale. Nu ni s-a refuzat nici de aceasta data "deliciul" unor cretinisme pentru desavarsirea carora au trudit realizatorii emisiunii, ajutati, desigur, de intelectul avariat al concurentilor. S-ar mai fi muncit Shakespeare sa scrie "Falstaff", daca ar fi banuit ca, dupa 400 de ani, niste babuini i-ar fi "rebotezat" eroul "Falco Nero" sau chiar... "Falus"? Dincolo de "grotescul bine temperat" al acestor momente, ramane situatia jenanta in care se gaseau liderii echipelor: mai conteaza punctele acumulate, cand vezi cat de jalnici iti sunt sustinatorii? Jalnica a fost si editia "Ciao Darwin" de Revelion. Scara evolutiei trebuie sa fi fost una rulanta, daca unii au ajuns atat de repede de la stadiul de primate la cel de "staruri" tv... Revelionul Antenei 1 debutase la modul delicios: primul fel din "cina" festiva a fost o retrospectiva Divertis. Poate ca ar fi trebuit ca delicatesele sa fie lasate pentru la sfarsit. Asa, dupa trufandale, a urmat un "meniu" care s-a lasat cu indigestie.
Anti-campion de Protevelion
De data aceasta, in spoturile ce anuntau programul de Revelion pregatit de PRO TV am fost scutiti de sfaturile unui anume Nicu si am ramas "pe mana" unei voci din off care spunea ca vei fi "campion de Protevelion". Cei ce au preferat restaurantelor, statiunilor montane sau excursiilor in strainatate confortul propriei locuinte si compania televizorului au fost probabil incitati de posibilitatea de a deveni campion, urmarind PRO TV. Indiciile, in viziunea numitului post de televiziune, pentru realizarea portretului-robot al asa-zisului campion, nu au facut decat sa dezvaluie, in tuse puternice, un adevarat anti-campion. Iubitorii de Vacanta Mare, in reprize mult prea consistente, intre orele 21 si 22, apoi intre ora 23 si miezul noptii au fost probabil "campionii Protevelionului". Tot pentru acesti "campioni" au fost si spotul publicitar programat cu doua minute inainte de schimbarea anului, si glumele celor de "La Bloc", precum si filmul difuzat in jur de ora 2, care era interzis minorilor sub 16 ani. Asa ca, la ora 2, vrand-nevrand "campionii" ar fi trebuit sa isi duca frumos copiii la culcare, pentru a se bucura in tihna, in noaptea dintre ani, de un film horror. Nelipsita din program a fost si Teo, intr-o incercare destul de fortata de a binedispune lumea; nici ea, nici Florin Calinescu, seful redactiei televiziunii VTV, de la care am fi asteptat macar o data pe an o adevarata parodie, nu au putut ridica nivelul "campionului" PRO TV. Acesta a ramas la limite constante de lipsa de inspiratie, de umor de proasta calitate si de simpla "insailare" de momente. Au mai salvat turma transmisiunile in direct din Piata Revolutiei, animatorii serii fiind DJ-ii ProFM Dobrovolschi, Wilmark si Vlad Craioveanu (foto), printre invitati numarandu-se Amadeus, O-Zone, Pops, Directia 5, Holograf, Partizan, Antract, Loredana si Stefan Banica Jr. Fara de acestia, Revelionul ar fi ramas in batatura familiilor Curca si Jurca, intre injuraturile lui Mugur Mihaescu si Radu Pietreanu. Adevarate motive pentru a-l transforma pe "campion" intr-un "anti-campion" cu cununita.
Prima TV
Bascalie de bodega
Pe Tilica il stiti, probabil, din ipostaza de copil oligofren in care il vedem deseori in vechea formula a "Chestiunii zilei". Postura l-a prins, se pare, atat de bine, incat si dupa destramarea echipei si migrarea membrilor ei pe la diverse televiziuni, eroul nostru (interpretat de Toni Ionescu) si-a perpetuat rolul si in alte asa-zise emisiuni de divertisment. Ratacit in prezent la Prima TV, Tilica a avut onoranta menire sa ii insoteasca pe telespectatori in noul an, programul, imaginat de "profesionistii" in ale distractiei de la postul de televiziune, avandu-l ca erou principal. Dupa editia speciala a "sitcom"-ului "Trasniti in NATO", cu Tilica printre protagonisti, programul de Revelion a culminant, ati ghicit, tot cu Tilica, de data aceasta intr-o emisiune dedicata in intregime: "Tilica, steluta de cinema". La concurenta cu stilul "Vacanta Mare", membrii "comando-ului" de "divertisment" au incercat sa-si distreze privitorii cu un program in care abundau aluziile sexuale si bascalia de bodega de cartier si din care lipsea tocmai umorul. Poantele, departe de a fi doar scremute - inducandu-ti tie, ca telespectator, o acuta senzatie de penibil in fata eforturilor invariabil sortite esecului de a te face sa zambesti -, aveau marele dezavantaj de a fi si locuri comune ale prostului gust. Astfel, titlul baletului "Spargatorul de nuci" devine cu totul altceva prin "surprinzatoarea" inlocuire a literei "n" cu "b", "Moulin Rouge" se transforma, aproape firesc, in "Bulan Rouge", iar un alt membru al echipei, nu Tilica, "binecuvantat" de natura cu o chelie serioasa, este numit plin de imaginatie, cum altfel decat "Pletosul". Pe acelasi post tv, anul s-a incheiat cu o editie speciala a "Cronicii carcotasilor" in care am avut parte de o retrospectiva a celor mai importante gafe televizate ale lui 2003. Nu a lipsit nici un top 10 rusinica, in care am regasit cu placere vechii clienti ai lui Huidu si Gainusa. Asadar, cu toate ca Prima are parte de una dintre putinele echipe ce reusesc pe la televiziunile noastre sa aiba umor, sanctionand in acelasi timp prostul gust, incultura si amatorismul televizate, acelasi post de televiziune, intr-o totala coerenta cu sine insusi, prefera sa inceapa anul cu emisiuni din categoria celor "incriminate" de carcotasi. De ce se intampla asta?! Fiindca pentru televiziunile noastre, Tilica (reprezentant al unei intregi categorii alaturi de Leana lui Partag) e prototipul vedetei.