"Azilul de noapte" - terapie prin teatru

Pacienti ai Centrului de la Gura Ocnitei, actori pe scena Teatrului "Tony Bulandra" din Targoviste

Ganditi-va ca sunteti jurist sau profesor sau poet sau matematician sau tehnician sau teolog, iar intr-o zi se intampla ceva si trebuie sa ajungeti intr-un centru de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica. In Romania, imaginea unor astfel de centre nu este asociata deloc cu niste spatii reconfortante, in care toate conditiile medicale si umane sa fie asigurate. Din fericire, luni dupa-amiaza, la Teatrul "Tony Bulandra" din Targoviste, am avut dovada ca si la noi in tara incep sa functioneze metode alternative in recuperarea celor care sufera de boli psihice. Pe scena teatrului, timp de o ora, pacienti ai Centrului de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica de la Gura Ocnitei au prezentat "Azilul de noapte", dupa Maxim Gorki. Timp de sase saptamani, Vasile Hotescu, Mihai Marius, Aurel Mazilu, Miu Necsoiu, Mariana Popescu, Ileana Ciobanu, Adrian Culita, Ionut Dumitrescu, Georgeta Mocuta si Gheorghita Cristache, alaturi de regizorul Emanuel Stanculescu, de psihologul Simona Chiru, de asistentul social Ramona Neagoe si de kinetoterapeutul Radu Enasel au repetat, s-au amuzat, s-au intristat, intr-un cuvant au trait, regasindu-se in personajele lui Gorki. Pentru ca actorii nu au fost distribuiti de catre regizor, ci si-au ales singuri rolurile. Initial, au fost mai multi cei implicati in proiect, insa pe parcurs unii nu au rezistat, iar la sfarsit au ajuns cei care au facut fata programului de repetitii de opt ore pe zi si care au reusit sa treaca peste efectele sedative pe care le au uneori medicamentele, pentru a deveni actori. Iar, pentru o ora, pacientii de la Gura Ocnitei au fost cu adevarat actori. Implicati in actiune, traind fiecare moment, fiind extrem de atenti la tot ce se intampla pe scena, foarte concentrati, ei si-au regasit pentru un timp acel curaj care le lipseste in viata de zi cu zi. Neavand inca puterea de a-si trai si de a-si accepta viata lor, ei au fost, cu toata forta, altcineva, iar aceasta transpunere nu i-a chinuit, ci dimpotriva. Mariana Savulescu, directorul centrului de la Gura Ocnitei, a spus ca, daca se vor gasi fonduri, spectacolul va putea fi prezentat si in alte centre si pe alte scene, iar directorul Teatrului "Tony Bulandra", M.C. Ranin, a declarat ca scena teatrului va fi intotdeauna deschisa pentru astfel de proiecte. La Gura Ocnitei, experimentul cu piesa de teatru nu este unicul prin care bolnavii psihic sunt ajutati sa se reintegreze prin metode artistice. Atelierele de pictura, de sculptura, locurile in care se realizeaza tesaturi, iar in curand revista care va aparea sunt cateva dintre optiunile oferite celor care merg acolo pentru perioade mai scurte sau mai lungi. De altfel, prezentarea, pe scena teatrului, a "Azilului de noapte" a coincis cu inaugurarea, la Gura Ocnitei, a Centrului de Recuperare si Reabilitare Neuropsihica - realizat conform standardelor europene. Intrebati daca piesa aleasa de regizor nu li s-a parut trista si nu i-a afectat mai mult decat i-ar fi afectat o alta, actorii au raspuns ca nu, mai ales ca in personajele din "Azilul de noapte" nu s-au regasit doar pe ei, ci si pe multi dintre ceilalti pacienti din centru, unii dintre acestia persoane destul de sarace si care nu au o casa. In acest context, motivatia lor a fost cu atat mai mare, iar efectele terapiei prin teatru s-au vazut mai ales dupa spectacol, cand fiecare dintre bolnavi s-a intors la Gura Ocnitei mai vesel, mai increzator si mai plin de speranta.