Aventura Avignon - eroism sau normalitate?

Desi a terminat in aceasta vara Facultatea de regie - teatru din cadrul UNATC Bucuresti, Alexandra Badea arata ca si cum nu si-ar fi sarbatorit inca majoratul. Alura fragila si candoarea emanata de

Desi a terminat in aceasta vara Facultatea de regie - teatru din cadrul UNATC Bucuresti, Alexandra Badea arata ca si cum nu si-ar fi sarbatorit inca majoratul. Alura fragila si candoarea emanata de gesturile ei si de felul in care zambeste sunt dublate insa de o forta, pe care o simti imediat atunci cand vorbeste de planurile in materie de teatru. E limpede ca stie ce vrea si are incapatanarea de a gasi modalitatile de realizare a acestor planuri. Alexandra Badea si-a prezentat in aceasta vara spectacolul de absolventa, Lebensraum. Spatiul vital de Israel Horovitz la Studioul Casandra, cu succes de public si de critica, iar pasul urmator, pe care l-a planificat impreuna cu echipa sa de actori, cu totii foarte tineri, a fost jucarea acestui spectacol in cadrul sectiunii "off" a celei mai importante piete de teatru din lume, Festivalul de la Avignon. Aventurii din scoala - prima iesire pe o scena profesionista, atat pentru ea cat si pentru actorii cu care a lucrat - i-a urmat, asadar, aventura pe cont propriu a strangerii de fonduri in vederea deplasarii spectacolului la Avignon: "Cred ca a fost si un pic de inconstienta din partea noastra, mai ales ca am inceput demersurile foarte tarziu, prin aprilie anul acesta, in timp ce obisnuitii Avignon-ului se ocupa de asta a doua zi dupa terminarea festivalului. Am trimis foarte multe dosare, cereri, cred ca la peste 100 de firme, iar la final am fost surprinsi sa vedem ca banii au venit de unde nu ne asteptam. La un moment dat, a fost destul de riscant, fiindca platiseram sala unde trebuia sa jucam, dar nu aveam inca banii de cazare, puteam sa-i pierdem pe cei dati deja, dar nu ne-am descurajat", povesteste Alexandra. Din pacate, tinerii artisti romani au avut un neinchipuit ghinion - dupa cum se stie, editia de anul acesta a Festivalului a fost compromisa de greva actorilor si tehnicienilor francezi - dar regizoarea este convinsa ca turneul lor n-a fost in zadar. "La inceput, am fost foarte dezamagiti, atmosfera era foarte trista in oras, in sectiunea "in" spectacolele fusesera anulate, nu se stia de pe o zi pe alta ce se intampla, seara se decidea daca greva continua si a doua zi. Dar pana la urma ne-am dat seama ca e importanta intalnirea cu publicul. Am jucat 22 de spectacole, cate unul pe zi, fara nici o pauza, la Teatrul Le Funambule. Au fost reactii impresionante, oameni care plangeau, erau foarte emotionati, ramaneau la final cateva secunde fara nici o reactie. Cred ca spectatorii francezi au receptat mai bine mesajul acestui spectacol decat cei romani. Avem deja cateva propuneri din Franta si Austria, se vor materializa probabil in 2004, fiindca acolo sistemul lucreaza in avans, dar pe noi cel mai mult ne-a impresionat reactia publicului." Alexandra Badea face parte dintr-o generatie destul de decisa sa rupa legaturile cu sistemul teatral romanesc asa cum este el acum, impietrit si fara viata. Spune ca ii e frica sa lucreze intr-un teatru de stat, fiindca se teme de compromis si de actorii transformati in functionari. Crede in teatrul independent, ca mai toti colegii ei, si e pregatita sa infrunte greutatile acestui sistem pentru bucuria de a lucra cu echipa sa si de a monta textele pe care le doreste, in special pe cele contemporane. Vorbind, are aerul unui om care a atins armonia, fiindca, cel putin deocamdata, se poate apropia de teatru pe caile care i se par ei juste. Poate ca ea si colegii ei de generatie vor trai momentul in care "aventuri" de genul celor in care ei s-au implicat de buna voie vor fi percepute si la noi, nu ca acte de eroism, ci ca reactii tinand de normalitate.