Artiştii critică bradul din Piaţa Unirii

>> Personalităţi din lumea culturală au declarat pentru "Adevărul literar şi artistic" că bradul de la Unirii nu are nicio legătură cu sărbătorile şi este doar o strategie de

>> Personalităţi din lumea culturală au declarat pentru "Adevărul literar şi artistic" că bradul de la Unirii nu are nicio legătură cu sărbătorile şi este doar o strategie de marketing.

Kitschos, maschează sărăcia şi disfuncţiile de zi cu zi ale românilor, seamănă cu ţeapa din Piaţa Revoluţiei… Asta cred oamenii de cultură de la noi despre bradul din centrul Capitalei, o construcţie din metal, care îi emoţionează doar pe copii.

"Oare ce-o fi cu pleaşca asta în Piaţa Unirii?", se întreabă românul, depăşit, ca mai întotdeauna, de evenimente, şi mai scuipă o dată în neaua proaspăt aşternută din Capitală. "Să mă bucur că îmi ţipă copiii acasă şi am cu ce să-i fraieresc cât ţine vacanţa de iarnă, fără să dau un ban? Sau să mă întristez că centrul oraşului se aglomerează de trei ori mai mult decât de obicei? S-o iau în uşor? Sau să mă enervez? S-o iau în tragic? Sau să râd?"

Realitatea arată că, până una-alta, jumătate din bucureşteni s-au bucurat, ţinând cont că au ieşit din case mai ceva decât de revelionul precedent care sărbătorea, de altfel, şi intrarea noastră în UE. Poate că nu 1 decembrie, Ziua Naţională, i-a scos din case, nici apropierea sărbătorilor. Poate că răspunzător de reacţia promptă a oamenilor se face "scheletul din metal", cum îl numesc unii, cadou oferit oamenilor de Millennium Bank, subsidiara celui mai mare grup financiar din Portugalia.

Un brad "cu greutate"

Construit în decurs de o lună şi jumătate, cu materiale transportate în România de-a lungul a două luni de zile, cu ajutorul a 25 de camioane şi un vas maritim, "bradul" din Piaţa Unirii avea, în momentul "naşterii" sale, când cele 2,4 milioane de beculeţe au fost aprinse, 76 de metri înălţime, 38 de metri diametrul bazei, 290 de tone, opt etaje şi o stea de 3,5 metri în frunte.

Pe 1 decembrie, oamenii s-au călcat în picioare pentru a asista la evenimentul inaugurării unei construcţii ultramediatizate. Evenimentul a trecut, însă "bradul" va continua să lumineze până pe 6 ianuarie 2008. Fotografiile vor reţine imaginea gigantului numit brad, deşi bradul este o specie de conifer, nu o structură din metal, conform DEX. Ce înseamnă, până la urmă, această construcţie - schelet sau brad, ce-o fi - pentru simţul estetic al românilor?

Criticul de artă Pavel Şuşară consideră că darul oferit de firma Millennium reprezintă mai degrabă "un test, să se vadă în ce măsură răspundem la comenzi, să se vadă gregaritatea noastră". Citiţi în "Adevărul literar şi artistic" de astăzi cum privesc megaconstrucţia din Piaţa Unirii şi alţi oameni de cultură: artiştii vizuali Vlad Nancă şi Daniel Gontz, regizorul Radu Afrim şi actorul Horaţiu Mălăele, antropologul Vintilă Mihăilescu şi arhitectul Dan Marin.

Citiţi şi O, brad frumos! O, brad urât!