Amintiri în (post-)totalitarism

Până la 24 decembrie, la Centrul de Introspecţie Vizuală (str. Biserica Enei, nr. 16), poate fi vizitată expoziţia „Amintiri în (post-)totalitarism“, a artistului austriac Martin Krenn, organizată în colaborare cu Forumul Cultural Austriac.

Proiectul „Amintiri în (post-)totalitarism“ este conceput ca o lucrare aflată încă în „construcţie“, ce se constituie dintr-un conglomerat de fotografii ale unor locaţii istorice, o serie de interviuri transcrise cu experţi şi interviuri video cu supravieţuitori.

Pentru prezentarea de la Centrul de Introspecţie Vizuală a fost concepută o instalaţie dia pe trei canale, care acum constituie inima expoziţiei. Un colaj multifaţetat de imagini şi texte prezintă cercetarea lui Krenn, care până acum s-a desfăşurat în Bucureşti şi la Memorialul de la Sighet, în România, Weimar şi Buchenwald, în Germania.

Cea de-a doua parte a expoziţiei aduce laolaltă interviuri filmate cu Liviu Beris şi Oliver Lustig, supravieţuitori ai lagărelor comuniste, respectiv fasciste, care îşi amintesc experienţele din perioada detenţiei şi discută teme şi probleme de natură istorică şi politică din România.

Problema centrală a investigaţiei o reprezintă căutarea de perspective istorice şi politice în societăţile post-totalitare. În concepţia Hannei Arendt, un regim totalitar nu se află doar în căutarea puterii şi a deţinerii conducerii, ci şi a distrugerii însăşi a spaţiului împărtăşit de politic.

Istoria secolului XX în Europa este marcată de prezenţa dictaturii fasciste şi a dictaturii comuniste. Cum poate fi remodelat spaţiul politic în societăţile post-totalitare? Politicile istoriei, modul în care istoria e împărtăşită şi modul în care ne raportăm faţă de locurile comemorative, toate acestea au un rol esenţial în acest proces.

Martin Krenn (născut în 1970, la Viena) a studiat la Universitatea pentru Arte Aplicate şi este licenţiat al Universităţii pentru Arte Plastice din Viena. Din 2006 predă la Universitatea pentru Arte Aplicate din Viena. Sfera sa de activitate cuprinde proiecte în spaţiul public şi artă media, obiectul lucrărilor sale constituindu-l capitalismul, istoria contemporană şi aspectele umaniste ale globalizării.

Artistul austriac Martin Krenn se ocupă de mult timp cu felul în care este prelucrată istoria în societăţi guvernate în trecut în mod totalitar. El este de părere că o societate care a trăit mult timp sub un regim totalitar, fie el comunist, fascist sau nazist, îşi poate redobândi spaţiul de activitate politică doar printr-o confruntare activă cu istoria sa recentă.
În filmele şi seriile sale de fotografii, Krenn preia poziţia unui fotograf care documentează obiecte, spaţii şi evenimente, având simultan o privire critică asupra valorii lor de adevăr.
El distinge urmatoarele tipologii:
1.    Monumente comemorative, muzee şi arhive. Acestea sunt locuri dedicate colecţionării, analizei, depozitării şi comunicării istoriei, locuri ale memoriei culturale (Jan şi Aleida Assmann). Atenţia se concentrează mai puţin asupra documentelor expuse şi inventariate. Mai degrabă artistul este interesat de muzeul însuşi, de funcţia sa socială, precum şi de împrejurimile sale arhitecturale.

 2.   Locuri transformate şi nemarcate. Acestea sunt lcouri de o mare importanţă istorică, care au fost transformate cu timpul în spaţii cu noi funcţii şi semnificaţii. Cum arată aceste locuri astăzi? Mai reuşesc ele să transmită ceva din trecutul lor? Ce s-a păstrat în memoria colectivă şi ce tip de normalitate au atins aceste locuri?

3.    Monumente şi locuri comemorative. Acestea sunt locuri care amintesc de actul oficial de comemorare care a avut loc la momentul în care ele au fost construite. Însă, prin puterea lor de reprezentare simbolică, ele fac, de asemenea, referire la diferite moduri prin care memoria colectivă a naţiunii respective a fost construită.

Totuşi, principala zonă de interes rămâne relaţia strânsă între artă şi societate. Cum intervine arta în procesele sociale? Cum este posibil prin artă să examinăm balanţa puterii şi să aducem în prim-plan noi experienţe? Ce importanţă acordă societatea artei?