Alexandru Darie: „E nevoie de timp şi loc pentru teatrul rus“

Alexandru Darie montează, la Bulandra, spectacolul „Din însemnările unui necunoscut“, care va ieşi la rampă vineri,  20 mai. Regizorul Alexandru Darie a distribuit în spectacolul după Dostoievski nume mari: Mihai Constantin, Tamara Buciuceanu-Botez, Virgil Ogăşanu, Ion Besoiu. 

„Adevărul":  Îi veţi dedica spectacolul lui Ion Cojar, regizorul care începuse din 2007 lecturile la spectacol, continuându-le până când ne-a părăsit în 2009...

Alexandru Darie: Iani Cojar lucrase tot cu scenografa Maria Miu, dar găsiseră altă soluţie scenografică. Schimbarea fundamentală, în spectacolul regizat de mine, la sala „Toma Caragiu", este în spaţiul de joc. Am imaginat împreună cu Maria această idee a coridorului, care reprezintă plecarea  noastră dintr-un punct, apoi trecerea prin diferite camere şi spaţii, pentru a ajunge în final la plecarea noastră. Decorul reprezintă de fapt trecerea noastră prin viaţă. Până la urmă, fiecare dintre personajele din această „casă de nebuni", cum este numită în text, este o imagine a lumii în care trăim. Fiecare dintre personaje are o conotaţie lumească, o identitate diurnă, şi în acelaşi timp o altă identitate nocturnă, mistică.

Nu vă e teamă că aproape patru ore de spectacol vor fi greu de suportat pentru spectatori?

A fost o muncă elaborată de a contura personajele, tot ce se întâmplă pe scenă a fost matematic elaborat împreună cu actorii într-un an de repetiţii. Da, e vorba de un spectacol lung, dar acesta e stilul de a exista al sufletului rusesc, al fiinţei ruseşti care nu presupune alergarea de tip americănesc cu care ne-am obişnuit. Teatrul rusesc are nevoie de timp şi de loc, de spaţiu.

În timpul repetiţiilor, lui Ion Besoiu i-a fost rău. Va fi la premieră?

Da, nenea Jimmy, cum îi spunem noi, e bine acum. El e corespondentul bătrânului Firs în roman, jucându-l pe Gavrilă, care e obligat să înveţe franţuzeşte la 80 de ani. E o mare onoare  şi bucurie pentru mine să lucrez cu acest mare actor, mai ales că avem o istorie împreună. El a fost în spectacolele mele începând cu „Poveste de iarnă" şi trecând prin „Iulius Caesar" sau „Trei surori". Nu am discutat cu el subiectul colaborării cu Securitatea, încă nu ştim dacă e adevărat... Ion Besoiu rămâne un mare actor şi asta e tot ceea ce mă interesează, să fie sănătos şi să ne bucurăm de prezenţa lui pe scenă.

„Din însemnările unui necunoscut“, scenă din repetiţii

''Decorul-coridor reprezintă de fapt trecerea noastră prin viaţă.''
Alexandru Darie regizor

Tamara Buciuceanu: „Nu pot să stau fără să muncesc"

„Adevărul": După ce aţi obţinut recent Premiul de Excelență UNITER, iată-vă din nou pe scenă, la 81 de ani, pregătind premiera după Dostoievski.

Tamara Buciuceanu: Lucrez pentru prima dată cu  regizorul Alexandru Darie, dar şi prima dată într-o dramatizare după Dostoievski. Ducu ţine foarte mult la părerile mele... Nu are oricine 60 de ani de teatru, de aceea Premiul UNITER a venit, totuşi, cu întârziere.  Şi, da, iată că la 81 de ani încă mai joc, fac rolul unei generălese. De asemenea, „Mamouret", în care am rolul principal, se joacă cu casa închisă de atâţia ani (n.r. din 2006) tot la Bulandra.

Tamara Buciuceanu, în rolul unei generălese 

În spectacolul „Din însemnările unui necunoscut" sunteţi trei generaţii pe scenă: dvs., Mihai Constantin, nepotul dvs., şi Matei,  băieţelul de 9 ani al lui Mihai Constantin...

Mihai face un rol foarte mare în colonelul Rostanov, are o greutate interioară extraordinară. Într-adevăr, tatăl său, George Constantin, a fost unul dintre cei mai mari artişti ai ţării noastre. Dar lumea a uitat... Sunt atât de mândră că Matei, fiul lui Mihai, e foarte talentat, dedicat şi fericit să fie cu noi pe scenă. Ştiţi cum e cu cromozomii....În familia noastră s-a transmis talentul timp de patru generaţii... Şi mama lui Mihai, sora mea, mezzosoprana Iulia Buciuceanu, a fost o mare cântăreaţă, care a făcut roluri din repertoriul românesc, fiind distinsă cu premii internaţionale. Pe 29 mai o sărbătorim la Opera Naţională, într-un spectacol extraordinar care va închide şi stagiunea.

Care e secretul energiei dvs.?

Nu mi-am ascuns niciodată părerea, nici felul de a fi, tot timpul am spus ce-am avut de spus simplu, drept, cinstit în faţă. Nu fac politică, nu am făcut niciodată. Pentru mine, teatrul înseamnă politică.  Mie îmi place munca, nu pot să stau fără să muncesc. Dovadă că am făcut pentru provincie spectacolul „Divorţul de aur",  o piesă scrisă de Sorin Petrescu special pentru mine, pentru aniversarea de 80 de ani. La Bucureşti nu s-a gândit nimeni să mă sărbătorească, însă Teatrul Municipal „Gheorghe Pastia" din Focşani m-a sărbătorit. Pentru asta le-am oferit premiera, pe care am jucat-o până acum de şase ori acolo, dar am adus-o şi în Bucureşti şi în ţară.