Absurd, lagăre şi pieptănărese

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ádám Bodor, scriitor maghiar, care a făcut doi ani de închisoare politică în România, a scris un roman care explorează universul concentraţionar în toate ungherele sale. Cartea „Vizita arhiepiscolului”, publicată la Editura Polirom, va fi disponibilă în librării de săptămâna viitoare.

„Sigur că lumea lui Ádám Bodor e una kafkiană - personajele lui sunt iremediabil captive într-un univers ca o roată-carusel pentru şoareci, învârtindu-se tot în gol, la semnele unei puteri invizibile şi absurde. Spre deosebire, însă, de scrierile lui Kafka, în «Vizita arhiepiscopului», ca şi în «Zona Sinistră», mediul nu e unul urban, ordonat statal, birocratic. Dimpotrivă, e o cădere din civilizaţie, înapoi la resorturile ilogice ale ancestralului.

Bogdanski Dolina, oraşul din jurul lagărului Izolda (căci târgul e al lagărului, nu invers), pare o colonie de sectanţi, condusă de prelaţi iluminaţi, infiltraţi pînă în străfundurile ei, o colonie din care, pătrunşi de forţa mistică ori resemnaţi până la ipocrizie, locuitorii nu mai visează să evadeze.

Mai acut decât orice teoretician al totalitarismului, Bodor ipostaziază ideologia, oricare va fi fiind ea, drept o religie - una politică, dar religie", arată criticul de teatru Iulia Popovici în prefaţa celui de-al doilea roman de Adam Bodor, „Vizita arhiepiscopului". Cartea va apărea în colecţia „Biblioteca Polirom" săptămâna viitoare.

Ideologie şi preoţime

Biografia lui Ádám Bodo, în vârstă de 74 de ani, revelează un scriitor adânc marcat de experienţa carcerei. Făcând doi ani de închisoare politică, în celulele de la Cluj-Napoca şi Gherla, i-a cunoscut pe unii dintre foştii membri ai Gărzii de Fier româneşti.

Personajul principal al lui Bodor din „Vizita arhiepiscopului", Gabriel Ventuza, ajunge în Dolina pentru a recupera rămăşiţele pământeşti ale tatălui său. Găseşte un univers aparte, în care „există un cod verbal de comunicare, un fel de limbă de lemn dominată de metafore, care nu lasă realitatea să fie ceea ce pare: dominând Dolina cu aceeaşi forţă bântuitoare pe care o au şi pădurile dimprejur, colonia de tuberculoşi botezată Izolda nu e nici pe departe un spital pentru bolnavi adevăraţi, e o anticameră a morţii pentru libertatea de opinie", susţine Iulia Popovici.

Povestea e spusă la persoana I, iar firul narativ desfide orice apropiere de naraţiunea lineară. „Vizita arhiepiscopului" are „o structură romanescă mult mai alambicată şi rafinată - în primul rând prin dinamitarea poveştii propriu-zise într-un puzzle de întîmplări care nu urmăresc firul temporal, completîndu-se încetul cu încetul, ridicînd în ralanti cortina ce dezvăluie oribilele mecanisme ineluctabile", precizează Popovici.

Păienjeniş narativ

Romanul e populat de pieptănărese („pieptănăria nu e o frizerie, ci un serviciu special al ordinului pseudoreligios ce controlează Bogdanski Dolina"), gropari (numai că, în loc să îngroape, exhumează) şi preoţi de toate felurile: „câinari", vicari care controlează lumea într-un somn continuu, arhimandriţi care le iau locul într-o ordine absurdă. Romanul „Vizita arhiepiscopului" e departe de a fi o lectură plăcută, dar cel puţin e una revelatoare.

Experienţa carcerei

Scriitorul maghiar Ádám Bodor (născut în 1936) a trăit în România până în 1982. Doi ani, între 1952 şi 1954, şi i-a petrecut în închisoare. Închisoare politică, fiind condamnat pentru participarea sa la IKESZ (Organizaţia Ilegală Anticomunistă, pe care o fondase).

Kafka la sat

„Viktor Ventuza, tatăl lui Gabriel Ventuza, ale cărui rămăşiţe pământeşti erau deja împachetate, a trăit la Bogdanski Dolina, unde a fost şi înmormântat, în cimitirul prinţesei Roxana, printre armeni. Cu câteva zile înainte să moară, se pregătea să plece la Ivano Frankovszk - avea o răfuială cu episcopul Zelofan, care-l fraierise cum scrie la carte -, dar, până la urmă, tot el a fost cel pe care l-a adus înapoi viitura dinspre pădurea de la Pop Săvin; s-a întors în oraş de la jumătatea drumului, în chip de leş înecat. (...)

Prin acele locuri i se putea întâmpla oricui una ca asta, dacă, de pildă, îţi supărai vreun prieten sau nu-ţi alegeai cu grijă partenerii. Desigur că şi Viktor Ventuza îşi avea duşmanii lui, de vreme ce şaptezeci de ani la rând s-a ocupat numai cu traficul de persoane.

De cele mai multe îşi trecea ori clienţii peste graniţă la revărsatul apelor, când transfugii se puteau uşor pierde printre buştenii aduşi de curent. Ca orice meseriaş care se respectă, nici el nu ştia ce-i imposibilul şi era în stare să treacă peste rîul de graniţă câte o familie întreagă, agăţată de rădăcinile plutitoare.

Şi, ca să nu înţepenească pe veci în apa rece ca gheaţa, înainte să-i bage în saci de nailon impermeabili, îi ungea cu mâna lui, pe fiecare, cu un amestec de lut şi tărâţe de mălai, apoi cu un strat gros de ulei de motor, iar în cele din urmă îi bandaja ca pe mumii.

Mituia grănicerii cu gumă de mestecat, cu tutun, cu una, cu alta, ca să se facă a-l crede că rădăcinile lucioase care se clătinau pe luciul apei, sub care erau ascunşi clienţii lui, nu sunt altceva decât nişte coarne de cerbi. Iar între timp, el trăgea sforile ascunse sub apă ca să îndrepte ambarcaţiunile către malul opus; uneori rămânea câte un sfert de oră lipit de fundul râului pînă se ridica să ia o gură de aer. Dar nu-şi oferea serviciile decât clienţilor îndârjiţi.

Îi ajuta pe cei ajunşi la ananghie, pe cei fanatici, însă pe cei care şovăiau îi făcea să renunţe, iar pe aventurierii de mucava îi refuza din capul locului. Cu excepţia cazurilor când i se oferea de trei ori suma obişnuită".

Fragment din cartea „Vizita arhiepiscopului"

Ecranizare de succes

„Vizita arhiepiscopului" a trecut şi pe marile ecrane sub numele de „Dolina". La adaptare a lucrat Ádám Bodor, alături de scenariştii Lajos Parti Nagy şi Zoltán Kamondi. Coproducţia maghiaro-română regizată de Zoltán Kamondi l-a avut în rolul principal pe actorul Adriano Giannini, acelaşi care a jucat alături de Madonna în „Swept Away" (regia: Guy Ritchie). În distribuţie figurează şi Ioana Abur şi Coca Bloos. Filmul a fost prezentat, în 2007, la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary. 

image
Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite