APARITII EDITORIALE

Marea targuiala Primii, cei mai fideli si mai constiinciosi cititori ai marii majoritati a cartilor aparute in timpul regimului comunist au fost cenzorii, persoane fara chip prin mainile carora

Marea targuiala
Primii, cei mai fideli si mai constiinciosi cititori ai marii majoritati a cartilor aparute in timpul regimului comunist au fost cenzorii, persoane fara chip prin mainile carora treceau scrierile tuturor micilor si marilor scriitori romani ai vremii: de la Arghezi Tudor, Sadoveanu Mihail, Alexandru Ion, Blandiana Ana, Barbu Eugen, Balaita George, Calinescu George, Cioculescu Serban si pana la Anton Costache, Crisan Nicolae, Chitic Cornel Paul, Iacoban Radu Mircea, Ghilia Ivan Alecu ori Popa Marian etc., cu totii aveau privilegiul de a fi cititi in "editie princeps" de acesti primi lectori ai lor care hotarau soarta viitoarelor carti, nasterea sau moartea lor. Dupa o lectura vigilenta, cu ochi ideologic, nota informativa (recenzia!) acestor critici literari speciali se incheia de cele mai multe ori cu o concluzie simpla, clara si seaca: "Consideram ca in aceasta formula volumul nu poate primi bun de tipar". Nu poate primi "bun de tipar" pentru ca poeta cutare se considera "damnata", scoate un "adevarat strigat de revolta", "protesteaza vehement contra conformismului si compromisurilor": cum sa te "revolti" si sa "protestezi vehement" contra "realitatilor noastre socialiste"?! Mai toate aceste "cronici de carte" ale cenzurii conchid ca scriitorii scriau ca sa "deformeze realitatile socialismului" si, ca atare, manuscrisele erau date la "refacut" sau la... reforma. Dupa aceasta condamnare in prima instanta, urma recursul, adica un lung razboi de uzura, targuiala absurda si perversa pe fiecare foaie de manuscris: intre infractor, respectiv poetul, prozatorul, dramaturgul, criticul literar si judecatorul sau fara chip. Uneori, deseori, targuiala se intindea pe ani intregi, in mai multe randuri ea s-a incheiat pe cale naturala, prin moartea autorului. Cititorul de azi trebuie sa stie ca un imens numar de carti aparute in aceste conditii de umilitoare hartuiala, de lupta surda pentru libertatea de creatie si de expresie nu mai erau, la capatul luptei, echivalente cu manuscrisul initial. Spre nedumerirea si chiar nemultumirea unora, scriitorii romani n-au declarat o greva generala a scrisului si au ales, dimpotriva, sa intre in razboi cu cenzura pentru fiecare vers, replica ori paragraf puse sub interdictie de primii lor "lectori". Fiecare carte are o istorie a ei si ea trebuie cunoscuta. Din imensa arhiva a cenzurii se pot scoate mii de pagini, majoritatea nesemnate, pentru alcatuirea unei triste dar revelatoare colectii de asemenea "note de lectura" sau "cronici literare", echivalenta cu o istorie secreta sau subterana a literaturii romane sub comunism. Editura Albatros si-a asumat dificila sarcina de a scoate la iveala aceste documente publicand pana acum cateva volume de mare interes si certa importanta pentru trecutul apropiat al culturii nationale. Ultimul volum de acest fel este "Literatura romana si cenzura comunista" intre 1960-1971 si e alcatuit, ca si cel precedent, de reputatul arhivist Marin Radu Mocanu. Cartea, continand astfel de documente revelatoare, este lansata astazi, 18 febr., ora 14, la Casa de Cultura a Ministerului Administratiei si Internelor din str. Mihai Voda nr. 17. Prezinta: d-na Georgeta Dimisianu, directoarea editurii Albastros.