APARITII EDITORIALE - Moartea unui inger

Nu exista nenorocire mai mare decat aceea de a-ti pierde copilul. Suferintele omenesti nu sunt niciodata comparabile, sau macar cuantificabile. Dar moartea celui caruia i-ai dat viata, pe care l-ai

Nu exista nenorocire mai mare decat aceea de a-ti pierde copilul. Suferintele omenesti nu sunt niciodata comparabile, sau macar cuantificabile. Dar moartea celui caruia i-ai dat viata, pe care l-ai vazut crescand de la marimea unui polonic la aceea a unui om intreg, disparitia lui inainte de a ta este o violentare a cursului biologic, o iesire din "firescul" natural, o monstruozitate. Multi dintre batranii care trec prin aceasta tragedie se sting, in urma ei, vazand cu ochii si se duc, cu o inutila cumintenie, dupa copiii lor. Matei Calinescu a scris o carte: Portretul lui M (Editura Polirom, Iasi, 2003). M este Matthew Calinescu, fiul reputatului critic si teoretician al literaturii, decedat inainte de a fi implinit 26 de ani. Scriitor si cititor in doliu, tatal se gandeste intens, dupa moartea lui M, la tot ceea ce a insemnat existenta acestui copil suferind de autism (sindromul lui Asperger) si chinuit, cu o frecventa insuportabila, de puternice crize de epilepsie. Paginile scrise de-a lungul a patruzeci de zile apartin literaturii, prin tusa scriitoriceasca, remarcabila, a autorului; dar mai cu seama vietii, vietii traite intens si imprevizibil. Aproape fiecare minut al lui Matei Calinescu este umplut de felul de a fi al baiatului autist, intr-un sfert de secol comun, practic indivizibil, legandu-i parca pentru vecie. intreaga viata de familie se modifica prin constientizarea si asumarea bolii lui Matthew. Relatiile sociale se raresc si dispar; tatal este tentat de ideea de a se retrage, impreuna cu baiatul sau, la o manastire; ravasiti de simptomele bolii, parintii trec prin traumatizante experiente cu "specialisti" din corpul medical; fiecare zi inseamna o mare necunoscuta, un manunchi de posibilitati si imposibilitati, de evolutii si involutii ale bolii, de suferinte individuale transferate si impartasite. Lacrimile tatalui nu-i incetoseaza privirea, care il cauta pe M pentru a-l reinvia cu particularitatile si ciudateniile lui. Autistii nu au imaginatie si proiectii ale viitorului, traind intr-un prezent continuu, greu de tradus si de interpretat in absenta unor reguli clare si simple. Tot ce iese din tipar il inspaimanta pe Matthew, o intrerupere, o intarziere, o voce rastita sau un gest neatent il fac sa se clatine interior. intarziat emotional (nu si mental), el e la douazeci de ani un copil: un copil mare iubindu-i pe cei mici. Cu dificultati de limbaj si in campul socializarii, are o precizie pur literala, luand numai suma neta a propozitiilor, nu si contextul lor semantic mai larg ori resursele simbolice. Vede matematic si adora abstractiile. Straturile de concret il incurca, imprevizibilul oamenilor si al vietii il tulbura si il face sa sufere. De aici, extraordinara grija paterna. Iubirea tatalui este dublata de o atentie mereu treaza, gingasiile si rasfaturile lasa loc preocuparii pentru cele mai mici detalii. Matei Calinescu isi "citeste" fiul ca pe o carte vie, densa si dificila, iesind transformat, modificat, imbogatit din aceasta relatie cu un inger. O carte minunata.