Adevarul.ro

Şi iată-ne după opt ani: statul reformat de Băsescu este un stat fără nicio speranţă şi – cel mai grav – fără elite credibile (Opoziţia are ridicolul ei, profund consolidat). Uitaţi-vă, deci, în jur! Cine a trăit bine în regimul acesta?

Fără introducere: românii revoltaţi au dreptate să-şi urle disperarea pe străzi. În ţara preşedintelui Băsescu guvernează răul-plac, tupeul de borfaş, prostia plenară şi lichelismul deplin. Da, regimul Năstase a lăsat România jefuită şi ruptă în două. Dar mai ştiţi speranţa? În 2004 - exista. Studenţii care au ieşit în stradă la începutul acelui decembrie erau infantili, sigur că erau, cu al lor „Băse e cool" cu tot, da, dar încă îşi mai puteau imagina viitorul aici - acasă. Şi iată-ne, după opt ani: în adânc, România nu e nici măcar cu o secundă mai morală. Timpul a fost irosit: viitorul nu mai există. Ultimii naivi ai acelui început de decembrie vor muri sau vor pleca, dar oricum vor fi liberi. Mai mult: toate semnele arată că România va fi la fel până la sfârşitul lumii, poate chiar şi după Apocalipsă.

Şi iată-ne după opt ani: statul reformat de Băsescu este un stat fără nicio speranţă şi - cel mai grav - fără elite credibile (Opoziţia are ridicolul ei, profund consolidat). Uitaţi-vă, deci, în jur! Cine a trăit bine în regimul acesta? Ce ziceţi de cei cu mentalitate de viermi? Ce ziceţi de intelectualii publici care şi-au înlocuit conştiinţa cu straturi succesive, şi tot mai ample, de slănină? Avea, desigur, dreptate Orwell la sfârşitul „Fermei animalelor": cu prea multă putere, oamenii nu se înalţă. De fapt, decad: cu prea multă putere, oamenii devin porci. Avea, desigur, dreptate şi bătrânul Borges: „O dată la câteva veacuri, trebuie arsă Biblioteca din Alexandria".

Nu, nu ascultaţi oxiurii de presă din sinecurile băsiste -  îi ştiţi. Nu, nu-i ascultaţi nici pe ceilalţi isterici (sunt atât de scârboşi în servilismul lor interesat!). Nu-i ascultaţi nici pe securiştii cu legitimaţii de ziarişti (îi veţi recunoaşte uşor: vor întotdeauna să vă bagatelizeze deznădejdea, şi sunt tot mai mulţi). Ascultaţi-vă, cu inima şi cu mintea, singuri, adevărul. Este, de altfel, singurul adevăr integral.

Românii revoltaţi au dreptate să-şi urle disperarea pe străzi, dar „Jos Băsescu!" e un slogan grav cât un diagnostic fără întoarcere, un slogan care arată cât de puţin se înţelege încă din politică. „Jos Băsescu!" nu este o soluţie, „Jos Băsescu!" vine târziu şi nu ar fi venit niciodată, dacă ar fi existat reacţii civice coerente la toate abuzurile ultimilor ani. Dar s-a tăcut (morbidă tăcere!) şi când s-au furat alegerile din 2008 şi din 2009 cum s-au furat - când aparent au câştigat unii, deşi, de fapt, am pierdut toţi. Ce vreţi mai simplu de atât: nu există democraţie unde există voturi vândute pe un kil de ulei.

Andrei Crăciun este şef secţie publicistică ''Adevărul''