Ţiganii noştri sunt şi ai lor!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ne îndeamnă, cumva, Franţa la o politică de stat de discriminare rasială?

Problema ţiganilor face ca, din nou, un deget acuzator să se îndrepte dinspre Uniunea Europeană spre România. Dar corectitudinea politică e un concept care se aplică doar atunci când ai masa plină şi buzunarele doldora. O dovedeşte din plin Franţa, în aceste zile, prin vocea lui Pierre Lellouche, secretarul de stat al Parisului pentru Afaceri Europene.

Trebuie să se renunţe la utilizarea temei nediscriminării atunci când se amplifică fluxurile de „oameni care nu încearcă să se integreze", afirmă oficialul francez. Ahaa! Interesant! Deci, dacă „trebuie să se renunţe", înseamnă că în limbajul comunitar şi-ar putea face loc o asemenea temă, nu?! Dacă vreun oficial român ar fi făcut asemenea afirmaţii, el ar fi fost pus imediat la zid de colegii săi europeni şi tratat drept rasist. Cum ele aparţin unui francez, au fost imediat îmbrăţişate şi în alte capitale europene. Începe Europa să fie cu adevărat deranjată de „ reţelele de trafic de copii, de prostituţie şi de cerşetorie care se extind", după cum spune Lellouche? Se pare că da. Numai că, din păcate pentru ea, e un pic cam târziu pentru a încerca să pună întreaga responsabilitate în capul României.

„Nu Franţa trebuie să-i integreze pe ţiganii români. Problema rromilor trebuie să fie o condiţie pentru aderarea României la spaţiul Schengen", mai afirmă Lellouche. Zău, moniseur? Păi, ar trebui să-i amintim domnului că problema este ceva mai veche şi că a început să se manifeste cu mult înainte de aderarea noastră la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Chiar din anii '90! Cine primea atunci mii şi mii de ţigani români care pretextau ba că sunt discriminaţi în ţara de origine, ba că sunt opresaţi politic? Nu cumva tot actuala Europă, care acum strâmbă din nas? După aceea, în anii care au urmat, alte zeci de mii de familii de ţigani au trecut graniţa românească ca prin brânză, cu largul concurs al Poliţiei de frontieră. Adevărat! Dar tot atât de adevărat e că aceiaşi au trecut graniţele Vestului la fel de uşor precum au ieşit din ţara de origine, cu acte aproximative sau chiar fără acte. După 1 ianuarie 2007 chiar n-a mai fost nicio problemă, însă nu de atunci s-a scurs grosul celor care-i deranjează acum pe francezi.

Lellouche mai zice că statele europene sunt responsabile pentru ceea ce fac cetăţenii lor şi că România este prima responsabilă pentru rromii români: „Există două milioane şi jumătate de rromi în România şi e responsabilitatea României sa-i integreze, nu a Franţei". Bun. Şi, acum, ce-o vrea acest domn? Să-i aducem cu forţa înapoi pe cei plecaţi? În baza căror legi? Să-i ţinem cu forţa în ţară pe cei care vor să plece? În baza căror reglementări? Ţiganii români sunt la fel de europeni ca şi domnul Lellouche şi se bucură de aceleaşi legi ale liberei circulaţii în interiorul Uniunii. Iar ei nu mai sunt „o problemă a României", ci una a Uniunii Europene. Sau, cumva, domnul Lellouche ne îndeamnă la o politică de stat de discriminare rasială? Dacă nu le convine domnilor europeni, ar fi trebuit să se gândească înainte de a ne integra nepregătiţi în Uniune. Dar asta e o altă poveste, pe care o vom depăna cu altă ocazie...

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite