Republica Moldova: Vigilenţă maximă la frontiera de pe Prut

Grănicerii moldoveni și polițiștii români patrulează într-o misiune comună pe râul Prut

De când hotarul Uniunii Europene a ajuns la graniţa dintre România şi Republica Moldova, ţara noastră a devenit pentru mulţi migranţi ilegali cap de trecere spre paradisul râvnit. Au fost închise drastic cerinţele de trecere a frontierei, fiind îmbunătăţite, din fonduri europene, baza de date şi echipamentul tehnic ale Serviciului Grăniceri.

Prin Punctul de trecere a frontierei Leuşeni traversează zilnic trei mii de persoane, 22 dintre acestea au permis de mic trafic. „La început, mai mulţi moldoveni cu astfel de permise traversau hotarul pe aici. Probabil că erau curioşi să vadă cum funcţionează sistemul. Acum însă, deoarece nu sunt oraşe mari în apropiere, traficul a scăzut în jumătate", spune Sergiu Ciuntu, şeful Punctului de trecere.

Alte câteva zeci de persoane au încercat anul acesta să ajungă ilegal în România, ocolind punctele vamale stabilite sau folosind acte false. Din neferire însă pentru infractori, Uniunea Europeană a dotat subdiviziunile Serviciului Grăniceri cu echipament tehnic de ultimă generaţie ce permite supravegherea minuţioasă a hotarului, dar şi depistarea documentelor falsificate. Moldova a intrat în circuitul european de securizare a documentelor.

S-A PORNIT ÎN EUROPA CU PAŞAPORTUL VECINEI
„Avem acces la toate bazele de date naţionale şi internaţionale", a adăugat căpitanul Sergiu Ciuntu. În cazul în care apar suspiciuni la vreun document, acesta este verificat cu ajutorul tehnicii de ultimă generaţie.

Anul acesta au fost descoperite 30 de cazuri de documente false la acest punct de trecere. A fost reţinut un moldovean care avea un permis de şedere în Belgia fals. „Am reţinut zilele trecute o femeie care a împrumutat paşaportul de la o vecină pentru a ajunge în Uniunea Europeană. Femeia s-a machiat ca să semene cu proprietara paşaportului şi s-a pornit în Europa", a povestit Tatiana Sandu, ofiţer superior pe documentare.

LOCALNICII ÎI AJUTĂ PE GRĂNICERI
În ultimul timp a crescut numărul persoanelor care încearcă să importe mijloace de transport cu acte false. „Am identificat o persoană care încerca să aducă în ţară, cu acte false, o remorcă. Falsificatorii au comis chiar şi greşeli gramaticale pe document. În loc de «prelată», au scris «plecată»", spune amuzată inspectorul de frontieră.

Oamenii care locuiesc în satele din preajma hotarului sunt de mare ajutor grănicerilor. Anul trecut, din 16 cazuri de încercări de a trece ilegal frontiera, opt au fost descoperite în baza informaţiilor parvenite de la localnici. Aceştia, când observă vreo persoană suspectă, îi anunţă pe grăniceri. Evident, sunt răsplătiţi cu premii, de la 200 la 1.000 de lei.

„Sâmbăta trecută, la ora trei noaptea, un localnic ne-a anunţat că la Cotul Morii staţionează o maşină suspectă. În urma unei operaţiuni comune cu Poliţia de Frontieră din România, am identificat trei persoane care, în schimbul a 500 de euro, încercau să treacă peste Prut 500 de pachete de ţigări", povesteşte Tudor Ionescu, şeful Pichetului de Grăniceri Leuşeni.Vitalie Foşnea, şeful Direcţiei regionale supraveghere şi control a frontierei de stat Leova, spune că patrulările comune cu partea română au început din august 2010.

APARATAJ DE ULTIMĂ GENERAȚIE

Pichetul de grăniceri Leuşeni nu mai sunt ostaşi în termen. Acum aici lucrează doar militari în bază de contract. „Activăm pe un sector de 57 de kilometri. E un punct dificil fiindcă ne aflăm în preajma Punctului de trecere a frontierei şi sunt destule persoane fără acte care încearcă să treacă ilegal", spune Tudor Ionescu, şeful Pichetului de Grăniceri Leuşeni. Acesta a lucrat la pichet şi pe timpurile Uniunii Sovietice, când frontiera era înconjurată cu sârmă ghimpată.

„Atunci sârma ne ajuta să prindem infractorii fiindcă la atingere ei imediat era transmis un semnal la pichet. De vreo 20 de ani însă sistemul nu mai funcţionează căci întreţinerea era foarte costisitoare", spune Ionescu. El mai susţine că acum infractorii sunt prinşi prin alte metode, mult mai eficiente. „Avem sisteme de transmisie şi supraveghere moderne care permit să observăm orice mişcare făcută în zona de frontieră atât ziua cât şi pe timp de noapte", adaugă Ionescu.

ZIBERT ȘI LIA, GRĂNICERI CU PATRU LABE

Alături de grăniceri, muncesc Zibert şi Lia, doi câini ciobăneşti germani. Aceştia vin în fiecare zi la serviciu, împreună cu stăpânul lor Ghenadie Rotaru, şeful Serviciului Chinologic. Ghenadie activează în cadrul Direcţiei Regionale Leova de un an de zile. Atunci a fost angajat la serviciu împreună cu cei doi patrupezi. „În total, avem opt câini, dintre care patu sunt juniori. I-am pregătit pentru pază şi pentru reţinerea infractorilor, depistarea cadavrelor şi a substanţelor chimice", spune Ghenadie Rotaru.

CÂINELE CAMPION
„Zibert şi Lia sunt cei mai buni dintre câini. Ei au participat la mai multe operaţiuni de reţinere a infractorilor şi au găsit contrabandă ascunsă în pădure. Zibert a câştigat de mai multe ori la concursuri pentru câini", îşi laudă Ghenadie prietenii. Pentru meritele câinilor săi, stăpânul are 300 de lei bonus la salariu, iar prietinii săi se aleg cu laude şi mâncare delicioasă de la colegii-oameni. „În unele situaţii Zibert şi Lia reacţionează mai inteligent decât oamenii", mai adaugă şeful Serviciului Chinologic.

„APROPIEREA DE UE NECESITĂ O LEGE NOUĂ"
Roman Revenco este director general al Serviciului Grăniceri din luna aprilie 2011. Anterior, el a activat în cadrul Centrului pentru Combaterea Infracţiunilor Economice şi Corupţiei şi în diferite funcţii manageriale în sectorul privat.

Apropierea de UE impune adoptarea standardelor europene. Ce întreprinde Serviciul de Grăniceri pentru a face faţă noilor cerinţe?
În primul rând, trebuie să asigurăm creşterea gradului de securitate a cetăţenilor, respectând, în acelaşi timp, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Am început să aplicăm metode de analiză a riscului, folosite amplu în UE. Se lucrează la îmbunătăţirea legislaţiei.

Actuala legislaţie din domeniu nu este bună?
Cadrul normativ existent ce reglementează sistemul supravegherii şi controlului frontierei este depăşit de timp. Aderarea la UE impune necesitatea elaborării unei noi legi cu privire la frontieră, care să asigure armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană.

Ce calităţi trebuie să aibă un grănicer ca să corespundă cerinţelor UE?
Trebuie să fie ager, să cunoască legislaţia şi limbi străine. Anul acesta, la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare" va fi fondată Facultatea de Grăniceri. În primul an de studii, vor fi înmatriculaţi până la 60 de tineri.

În ce relaţii sunteţi cu Serviciul Vamal, fiind cunoscut faptul că întotdeauna au existat neînţelegi între grăniceri şi vameşi?
În ultimul timp, am reuşit să stabilim un dialog şi să făurim un sistem eficient de cooperare, excluzând conflictele de interese. Facem schimb de informaţii, a fost facilitat accesul reciproc la bazele de date. Am reuşit să excludem dublarea procedurilor din timpul controlului cetăţenilor şi al mărfurilor la frontieră.