„Doina“ morților învie în fiecare an de Paștele Blajinilor

Oamenii au făcut curățenie la mormintele celor dragi, trecuți în neființă

Agitație mare în aceste zile la toate piețele din țară. Pe ultima sută de metri, oamenii cumpără colaci, veselă și prosoape pentru a le da de pomană de Paștele Morților.

Aglomeraţie mare în ajunul Blajinilor la unul dintre cele mai mari locuri de veci din Europa. Toată suflarea basarabenilor a venit să îngrijească mormintele celor apropiaţi.

Miercuri şi joi au fost ultimele zile în care s-a putut circula cu maşina, motiv pentru care s-au format numeroase ambuteiaje la poarta locului de veci din strada Doina. De astăzi administraţia a închis porţile, pentru a putea face ultimele pregătiri.

„Muncitorii trebuie să adune tonele de gunoi lăsate de oameni. Ne-a rămas să terminăm de văruit bordurile şi copacii", spune Pavel Ene, directorul cimitirului. Între timp, drumarii asfaltau în grabă aleile, mai ales că începuse să picure. Până acum au fost cheltuite pentru cărăţenie circa 110.000 mii de lei, dar Pavel Ene spune că suma ar putea să se dubleze pe contul colectării gunoaielor.

CEI CU STARE, LÂNGĂ „PORŢILE RAIULUI"

Pentru cei care vor dori să ajungă în cimitir de Paştele Blajinilor, va fi o încercare grea căci va trebui să meargă doar pe jos. Ca oamenii să se orienteze, cele 300.000 de morminte de pe cele 120 de hectare au fost împărţite în 266 de sectoare, iar pe alei au fost montate plăcuţe cu numărul sectorului.

Cei decedaţi nu sunt înmormântaţi la întâmplare, ci într-o anumită ordine, în funcţie de religie, categorie socială şi banii pe care oamenii sunt dispuşi să-i plătească. Mai aproape de intrare, dinspre barul „Poarta Raiului", sunt monumentele şi cavourile pompoase, care costă cât o garsonieră.

Click aici să vezi GALERIA FOTO!

Evreii sunt înhumaţi într-o parte, romii - în alta, eroii sovietici cu stele la căpătâi - într-un alt colţ. Au un loc special şi musulmanii, care nu sunt amestecaţi cu creştinii ortodocşi. Aceştia, la fel ca sinucigaşii, şi-au găsit locul de veci într-o margine de cimitir.

„Sfântul Lazăr" a fost înfiinţat în 1964. „Mai avem spaţiu încă pe vreo cinci ani, iar Primăria va trebui să găsească un alt loc. Asta dacă numărul celor decedaţi nu va depăşi 5.000 de persoane pe an", spune Pavel Ene, directorul cimitirului.

5.000 DE MORMINTE NOI ÎN FIECARE AN

Administraţia salută construcţia cavourilor, care permit ca într-un loc unde încap doar două morminte să fie înmormântate şase-opt persoane.

„Cei care nu-şi permit să ridice un cavou, peste şapte ani de la decesul omului, le dăm voie ca deasupra lui să fie înmormântat o altă rudă de gradul 1", susţine Pavel Ene. Nu oricine însă acceptă ca osemintele din groapă să fie adunate într-o pungă şi să fie puse în sicriul proaspătului defunct.

Aici pot avea loc zilnic chiar şi 20 de înmormântări. La Biserica ce poartă hramul „Sfântul Lazăr" activează doar trei preoţi. Aceştia spun însă că se descurcă, căci unii vin cu preoţii „de acasă".

ÎŞI ÎNGRIJEŞTE PROPRIUL LOC DE VECI

În Chişinău mulţi oameni îşi îngrijesc locurile de veci înainte de a muri. Oxana Guţuliac are aproape 70 de ani. Soţul ei a decedat în 2008. „Când am comandat piatra funerară pentru soţ, ne-am gândit să facem una dublă şi pentru mine, ca să le fie mai uşor copiilor". Piatra funerară a femeii nu are însă poză. Bătrâna îşi îngrijeşte propriul mormânt de trei ani.

Soţii Chibac şi-au gravat chiar şi pozele şi numele pe monument, doar că n-au indicat anul naşterii. Ei vin din când în când aici să-şi îngrijească viitorul lor loc de veci. Alţii însă doar îşi rezervează spaţiu şi plătesc pentru aceasta 2.700 de lei, în timp ce un loc de veci dat la momentul potrivit costă în jur de 1.000 de lei.

Printre cei care îngrijeau mormintele, l-am întâlnit pe Simion Bejan, de 92 de ani. El era mai mult cu văzutul, căci curăţenie făcea unul dintre nepoţii săi. Bătrânul a spus glumind că şi-a confecţionat singur sicriul când avea 80 de ani, dar acesta între timp i-a putrezit în pod. Nu s-a gândit că va trăi atât de mult.

RAIUL BOSCHETARILOR

Anul împrejur cimitirul e invadat de boschetari, dar de Blajini aceştia se înmulţesc. Am întrebat-o pe Vera, pensionara care stătea pe un scaun de lângă intrarea centrală, dacă nu se teme de morţi. „Mă tem de cei vii. Aceştia pot face rău, dar nu răposaţii", a spus femeiea îngândurată.

„Pomana se face cu cei săraci"

La moldoveni se obişnuieşte ca de Paştele Blajinilor să se vină la mormintele rudelor decedate cu pomeni, cu oale pline cu bucate şi cu alcool. Uneori ritualul se încheie cu un chef pe cinste printre morminte.

Părintele Spiridon, cleric la Biserica „Sfântul Lazăr", a explicat că obiceiul de a da pomeni de sufletul răposaţilor, ca Dumnezeu să ne ierte păcatele, este unul vechi la creştinii ortodocşi. Numai că nu trebuie să exagerăm. „Mulţi oameni au făcut din această tradiţie un motiv de fală. Dau pomeni scumpe, de obicei, membrilor familiei. E primit însă să le ofere celor săraci, care chiar au nevoie de o bucată de pâine şi care vor zice din suflet bodaproste", susţine preotul.

Referindu-se la pietrele funerare de mii de euro, clericul spune că „mulţi doresc să facă lucruri deosebite pentru răposat şi uneori uită că pe mormânt trebuie să fie neapărat şi o cruce".

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md