Plante exotice, lângă Porțile Chișinăului

Botaniştii ne arată plante vechi de 50 de ani

700 de specii de cactuși, 60 de soiuri de mirodenii, alei cu pomi fructiferi hibrizi din care te poți servi în voie și zecile de tipuri de conifere sunt cartea de vizită a Grădinii Botanice din Capitală.

Ai văzut până acum cum arată pietrele vii? Dar piciorul elefantului? Când ai văzut ultima dată limba soacrei înflorită sau un arbore de cafea în mărime naturală? Dar copacul dragonului, din Canare? Iată cinci din sutele de plante exotice pe care le găseşti la Grădina Botanică de lângă Porţile Chişinăului. Accesul la ele, însă, nu e atât de simplu. Pe lângă faptul că ai de străbătut aproape toată grădina, fără să găseşti indicatoare care să te ducă exact la plantele rare, rişti oricând să te pierzi printre ispitele descoperite la fiecare colţ: aleea cu merii pitici şi fructele aferente, perii experimentali din care te poţi servi singur sau parcelele cu plante deja înflorite.

Peste 10.000 de specii

„Suntem aici din 1955 şi de atunci am reuşit să creştem peste 10.000 de specii şi varietăţi de plante. Această Grădină Botanică a fost una dintre cele mai mari din fosta Uniune Sovietică şi am făcut mereu schimburi de soiuri cu instituţiile similare din fostele republici-surori, pentru a avea o colecţie cât mai bogată", susţine Alexei Palancean, colaborator ştiinţific la Grădina Botanică.

Cactuşii de colecţie

Dacă te-ncumeţi să traversezi toate cele 104 hectare ale grădinii, dai fix în zona amenajată cu sere. Acolo eşti preluat de un specialist care îţi face un tur amplu prin ecosisteme din Asia, America Centrală şi de Sud şi Africa, aranjate atent în ghivece. Prima oprire a fost sera de cactuşi. Vedete sunt trei ţepoşi rotunzi cu diametrul de jumătate de metru.

„Fiecare are câte 50 de ani. Avem aici şi specii de cactus foarte rare, care pot ajunge la 3.000-4.000 de euro pentru un singur exemplar", spune silvicultorul Sergiu Rogacico, responsabilul de sere. Apoi ne-a arătat agavele şi un cactus înalt de peste patru metru, din ale cărui fructe se face tequila. „Trebuie să fii atent cu aceste fructe pentru că au ţepi foarte fini în formă de cârlig, care ţi se agaţă de degete. Doar la chirurg le mai scoţi", ne avertizează botanistul.

Ne arată câteva exemplare de piciorul elefantului, un palmier pitic cu baza tulpinei de dimensiune mare. Apoi nişte plante sud-africane, denumite pietre vii, un arbore de cafea şi un mandarin cu fructe verzi. „În sere cultivăm şi plantele pentru instituţiile publice. De exemplu, în şcoli unde este un climat cu mult praf, gălăgie şi uscăciune, sunt necesare plante subtropicale, precum cactuşii şi agavele. În grădiniţe ducem alte de plante, neotrăvitoare, rezistente şi fără spini şi care să asigure cât mai mult oxigen", precizează Palancean.

Condimente rare pentru restaurante

În altă parte a grădinii am întâlnit zona pentru plante medicinale, mirodenii şi plante aromatice. Aici intri numai cu un ghid şi n-ai voie să rupi nimic, indiferent de cât de mult îţi doreşti să fărâmiţezi în mâini câteva fire de ginseng siberian, pelin lămâios, levănţică sau anason. „Creştem şapte specii de mentă şi opt de busuioc. Sunt restaurante din Chişinău care se aprovizionează cu plante aromatice şi condimente de la noi. Unii producători de băuturi îşi cresc ierburile necesare în grădina noastră", mărturiseşte Maricica Colţun, vicedirectorul Grădinii Botanice.