PERICOLE CHIMICE PE TARABE. Jurnaliştii de la „Adevărul“ au testat fructele şi legumele din pieţe, la Direcţia sanitar-veterinară din Chişinău. Află care sunt rezultatele! GALERIE FOTO

Ploile frecvente şi arşiţa din această vară favorizează creşterea cantităţii de nitraţi în fructele şi legumele cultivate în Republica Moldova, avertizează specialiştii.

Descoperirea i-a alertat pe medici, care au înteţit controalele în pieţele din Capitală. În fiecare zi, aceştia testează în laborator produsele agricole, atât cele de import, cât şi autohtone.

„Cele mai toxice sunt legumele care apar primele pe piaţă, primăvara şi la începutul verii, pentru că, de multe ori, la creşterea lor sunt folosite în exces îngrăşăminte azotate", spune Olga Juncu, medic la Direcţia sanitar-veterinară a municipiului Chişinău. Potrivit ei, cantitatea de nitraţi creşte şi în perioadele cu ploi abundente urmate de zile toride.

Săptămâna trecută şi reporterii „Adevărul" au făcut piaţa, cumpărând la întâmplare diferite produse agicole. Am mers cu ele la Direcţia sanitar-veterinară pentu a verifica conţinutul de nitraţi. Am avut noroc. În urma analizelor s-a constatat că mostra de ardei conţinea 80 de miligrame de nitraţi per kilogram, norma maximă admisă fiind de 150 de miligrame.

Şi concentraţia din sfeclă, 950 mg/kg, s-a dovedit a fi în limitele admisibile - 1400 mg/kg, la fel ca şi cea din castraveţi, 85 mg/kg (pragul maxim - 150 mg) sau roşii - 40 mg/kg (80 mg/kg fiind norma maximă). Nici conţinutul de nitraţi din pepenii verzi, 30 mg per kg, nu depăşea cantitatea permisă - de până la 60 mg.

Click aici să vezi cum sunt testaţi pepenii din Chişinău!

Specialiştii de la laborator ne-au spus însă câ n-avem motive de bucurie, pentru că marele pericol al nitraţilor constă în faptul că se acumulează în organism pe parcursul vieţii. Studiile au descoperit o legătură între consumul de nitraţi şi cancerul gastric.

PRODUSE AUTOHTONE DE CALITATE DUBIOASĂ

De cele mai dese ori cumpărătorii caută produse agricole autohtone. Vânzătorii ştiu de aceasta şi indică pe tarabe: „Roşii de la Sângera", „Castraveţi din Vatra", „Pepeni verzi din Dobruja".

Medicul Olga Juncu susţine însă că în ultimii ani deseori produsele agricole importate au cantitatea de nitraţi mai redusă decât cele autohtone.

„Agricultorii moldoveni, dorind ca fructele şi legumele lor să arate cât mai bine, uneori folosesc îngrăşăminte naturale şi minerale în doze mari. Nu măsoară, ci pun la ochi", a menţionat Olga Juncu.

Nicolae Prohniţchi, directorul unei firme agricole din Sadaclia, raionul Basarabeasca, spune că într-adevăr unii agricultori ar putea folosi îngrăşăminte în exces. „La întreprinderea pe care o conduc folosim pesticidele strict conform normelor. Pentru fiecare produs avem certificat fitosanitar, pe care putem să-l prezentăm oricui se îndoieşte de calitatea produselor noastre", susţine Nicolae Prohniţchi.

Legumele sunt mai nocive aproape de rădăcină

Concentraţia de nitraţi în produsele agricole poate fi aflată doar în urma analizei de laborator. „La exterior, oricât am examina fructele sau legumele, nu putem spune dacă acestea dăunează sau nu sănătăţii", susţine Olga Juncu, medic la Direcţia sanitar-veterinară. „Cantitatea maximă de nitraţi se acumulează mai aproape de rădăcină", menţionează specialista.

Click aici să vezi cum sunt testate legumele de pe tarabele din Chişinău!

De exemplu, frunzele de mărar şi de pătrunjel conţin cu 50% de nitraţi mai puţin decât tulpinile. „Cantitatea de nitraţi scade dacă înainte de a face mâncare ţinem legumele în apă rece . 50% din nitraţi se elimină în timpul fierberii.

Izvoarele sunt pline de nitrați

Izvoarele din zonele de agrement din Capitală au concentraţia de nitraţi sporită, susţin specialiştii de la Centrul municipal de sănătate publică.

Mulţi oameni beau apă din acestea neştiind că îşi pun viaţa în pericol. „Preparam ceaiuri pentru copil cu apă de la izvorul «Tamara». Mi se părea că e mai sănătoasă decât cea din robinet. Copilul a avut intoxicaţie şi medicii ne-au sfătuit să renunţăm la apa de izvor", spune chişinăuianul Ion Bodrug.

Medicii epidimiologi au constatat că apa din izvoarele „Elena" (Calea Ieşilor), „Tamara" (Parcul „Valea Morilor"), dar şi din cele din parcul „Valea Trandafirilor" sau de pe străzile Miron Costin şi Studenţilor conţin o cantitate de nitraţi ce variază între 52 şi 599 de miligrame la un litru de apă, depăşind limita admisibilă de aproape zece ori.

Eva Gudumac, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, susţine că cei mai expuşi pericolului de a se intoxica cu apă ce conţine nitraţi în exces sunt copiii sugari.

„Aceştia pot avea intoxicaţii grave chiar dacă apa va fi fiartă. Dacă în organism a intrat o cantitate mare de nitraţi apare o hipoxie de transport, adică nu se transportă oxigen la ţesuturi şi celule. În urma acestui proces, survine insuficienţa cardiacă. Apare un colaps cardiovascular, adică vasele se comprimă şi copilul este dezorientat", a spus Eva Gudumac.

Citeşte cele mai importante ştiri din Republica Moldova pe Adevarul.md