După doi ani de la evenimentele din 7 aprilie, tinerii sunt purtați prin judecăți și spun că au obosit să-și caute dreptatea

Radu Calancea îşi aminteşte cu groază de calvarul din noaptea protestelor din 7 spre 8 aprilie 2009, când a fost arestat şi maltratat de poliţişti. La fel ca şi el, zeci de tineri nu pot uita nici după doi ani umilinţele trăite în comisariate şi spun că au obosit să-şi caute dreptatea prin instanţe.

Câteva zeci de tineri maltrataţi de poliţişti în aprilie 2009 s-au adunat ieri la Primăria Capitalei, invitaţi de edilul-şef, Dorin Chirtoacă, pentru a-i întreba dacă au beneficiat de asistenţă medicală şi psihologică. Unii au refuzat să vină, motivând că vor să uite totul, iar cei veniţi spun că s-au săturat să umble prin instanţe pentru a-şi demonstra nevinovăţia şi a obţine pedepsirea celor care i-au maltratat.

Radu Calancea a venit la Primărie direct de la proces. „Am fost învinuit de huliganism şi furt. Am câştigat în prima instanţă, dar poliţiştii au atacat decizia la Curtea de Apel", povesteşte Radu. El spune că în seara zilei de 7 aprilie era pe o bancă în spatele Legislativului.

AMINTIRI DIN INFERN
„M-au înhăţat şi m-au dus în garajul Parlamentului. Pe jos erau zeci de băieţi în care poliţiştii trăgeau ca în curechi. Apoi ne-au încărcat pe opt în portbagajul unei maşini şi ne-au dus la Comisariatul General de Poliţie. Acolo ne băteau până oboseau şi apoi o luau de la capăt", îşi aminteşte Radu Calncea. Era atunci student la Colegiul de Transport de unde peste o lună a fost exmatriculat.

A CERUT AZIL PESTE PRUT
Dima Ejlev, din Truşeni, este cel mai mic dintre persoanele arestate acum doi ani. Era un copil de numai 12 ani, dar n-a scăpat de bătăile poliţiştilor. „Eram cu un prieten, Mihai Ionaşco, de 15 ani. Ne-au bătut crunt, ca şi pe cei mari, chiar dacă plângeam şi îi rugam să se oprească", îşi aminteşte Dima. Sergiu Duminică, o altă victimă, după ce a fost eliberat din arest a trecut Prutul înot şi a cerut azil politic în România.

„Peste jumătate de an am fost nevoit să revin acasă, fiindcă îmi era milă de mama. Poliţiştii şi procurorii o ameninţau că dacă nu mă întorc o vor aresta pe ea", povesteşte tânărul, care în 2009 era administratorul Teatrului „Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul. „Ne-am săturat de proteste. Dar trebuie să consemnăm tragica zi. Ne vom aduna pe 7 aprilie în Piaţa Marii Adunări Naţionale", a spus tânărul.