Chişinău: Reforma şcolilor pustii şi subfinanţate. Începând din acest an instituţiile mici şi cu puţini copii vor fi închise

În ultimii zece ani contingentul elevilor din Moldova s-a redus cu mai mult de o treime. Cu toate acestea, numărul instituţiilor de învăţământ a rămas acelaşi. Am ajuns să avem gimnazii în care profesorii sunt mai numeroşi decât elevii, spune Mihai Şleahtiţchi, Ministrul Educaţiei.

Criza demografică a dus în ultimii cinci ani la închiderea a 69 de şcoli din republică. Reducerea şi reorganizarea instituţiilor şcolare va continua în următorii doi ani. Începând cu 2012 reţeaua de şcoli de la sate va fi restructurată. În locul multelor instituţii mici şi cu elevi puţini vor apărea şcoli de circumscripţie.

Şcoala din Ochiul Roş, raionul Anenii Noi, este una dintre cele care vor fi închise. Aici învaţă astăzi 54 de copii, deşi clădirea este prevăzută pentru un număr de zece ori mai mare. „În scurt timp vom avea clase de doar doi-trei elevi, vom fi nevoiţi să facem clase comune cu un singur profesor. În acest caz sunt indicate şcolile de circumscripţie", afirmă Gheorghe Vataman, şeful Direcţiei Tineret şi Sport din Anenii Noi. În acest raion există şase şcoli medii care urmează să fie închise din cauza numărului mic de copii.

Foto: Copiii petrec mai mult timp afară unde este mai cald decât în sala de clasă/ Olga Ceaglei

Instituţia este cea mai impunătoare construcţie din localitate. A fost construită în timpul URSS din blocuri de piatră şi cu ferestre mari. Are două nivele şi mai multe săli de clasă, însă nu toate sunt pline de elevi. Instituţia are nevoie urgentă de bani pentru reparaţii, deşi în anul trecut a primit 100.000 de lei pentru reparaţia acoperişului şi a două săli de clasă. Nu există apă curentă şi grup sanitar în interiorul clădirii, iar sălile de clasă sunt încălzite de sobe de teracotă. Chiar şi aşa, elevii stau la lecţii îmbrăcaţi, iar pe holuri căldura nu ajunge deloc.

NU SUNT BANI PENTRU HĂRŢILE DE GEOGRAFIE

Serghei Iachimovici este un tânăr profesor care predă geografia şi istoria, dar mai face suplimentar cu elevii antrenamente de fotbal. Totul pentru un salariu de 1.500 lei. „Îmi place să lucrez cu copiii, deşi elementar nu am o hartă pentru a preda istoria şi geografia. Uneori desenez pe tablă harta ca să pot explica elevilor. Am cerut să mi se cumpere câteva hărţi ca să pot lucra, dar mi s-a spuns că nu sunt bani", povesteşte tânărul profesor.

De când Ministerul Educaţiei a anunţat începutul reformei, profesorii stau cu frică. „Am doi copii, soţul munceşte zilier pe unde găseşte. Banii pe care îi câştig sunt singura noastră sursă sigură de venit. Dacă rămân fără loc de muncă nu îmi imaginez cum ne vom descurca", spune Elmira Gaţmaniuc, profesoara de limbă română din satul Ochiul Roş . Nici directoarea şcolii, Maia Blajenco, nu este mai liniştită. „Dacă se va închide şcoala, satul va pierde nu doar un loc de muncă pentru o parte dintre locuitorii, dar şi singurul centru educaţional şi cultural din localitate", spune ea.
Dacă acum cinci ani într-o şcoală din Moldova studiau în medie 333 de elevi, astăzi această cifră constituie 266 de elevi, iar numărul şcolilor mici, cu mai puţin de 100 de copii, a crescut semnificativ, mai arată datele Ministerului Educaţiei.

Cifra instituţiilor închise va fi stabilită în iunie

Suplimentul la Memorandumului FMI, semnat la 6 aprilie, dar care încă n-a fost publicat, prevede reducerea cu 1.736 a numărului de unităţi didactice. Totodată, Guvernul s-a angajat să închidă şcolile cu clase mici şi să mărească numărul de elevi în clase, până la 25-30 de elevi. „O mare parte a economiilor vor fi redirecţionate pentru îmbunătăţirea calităţii", se spune în document. „Nu vor fi conservate şcoli decât în cazuri excepţionale, când nu vor exista copii nici măcar pentru ciclul primar. Majoritatea lor vor fi reorganizate din licee şi şcoli medii în gimnazii şi din gimnazii în şcoli primare", dă asigurări Mihai Şleahtiţchi, ministrul Educaţiei. Numărul instituţiilor închise va fi stabilită în luna iunie. „Suntem nevoiţi să salvăm şcoala. Am ajuns la asta din cauza crizei demografice, a penuriei de finanţe din domeniu şi a exodului oamenilor peste hotare care şi-a luat şi copii", explică Şleahtiţchi.

Foto: Elevii de la Ochiul Roş merg la veceul din curte/ Olga Ceaglei

Banii din Educaţie se duc pe curent şi căldură

Situaţia de la Ochiul Roş se repetă şi în multe localităţi din republică. În fiecare raion există cel puţin trei-patru şcoli cu câte 20-30 de elevi. Luna trecută şefii de direcţii raionale au fost convocaţi la minister pentru a discuta despre închiderea şcolilor, pe care oficialii o numesc conservare.

„La Soroca sunt trei şcoli cu probleme: la Cureşniţa, Egoreni şi Oclanda. Ultima este cu predare în limba rusă şi nu o putem închide pentru că suntem obligaţi să asigurăm educaţia în limba maternă", spune Ghenadie Donos, şeful Direcţiei Educaţie din Soroca. Acesta afirmă că şcolile primare nu trebuie să dispare din sate.
Donos susţine că mulţi bani alocaţi Educaţei se duc pe energie electrică şi termică şi nu sunt folosiţi pentru materiale didactice. „Indiferent dacă într-o clasă sunt cinci sau 20 de elevi, pentru întreţinerea ei se alocă aceiaşi bani. Astfel, pentru un copil dintr-o şcoală mică se cheltuie până la patru ori mai mult decât pentru un elev dintr-o şcoală mare", spune Victoria Catanoi, coordonator financiar în cadrul proiectului Ministerului Educaţiei de reformare a sistemului educaţional.

Pentru un elev dintr-o şcoală
mică se cheltuie de patru ori mai mulţi bani

Economii din comasare

În 2009, în raionul Râşcani au fost create mai multe şcoli de circumscripţie. Din 2009, 62 de copii din satele Bulhac, Slobozia-Recea, Sverdiac, Aluniş, Cepăria şi Şumna merg la şcoala din satul Recea. După reformare, instituţia s-a ales cu mai mulţi copii şi cu un buget mai mare. „Bugetul ne permite şi să economisim. Astfel, am cumpărat mobilier şi un boiler pentru a avea apă caldă pe timp de iarnă", spune Jana Roman, directoarea Liceului din Recea. Deşi la Râşcani au fost închise trei şcoli mici, niciun profesor nu a rămas fără loc de muncă, iar clădirile şcolilor închise au fost transformate în centre culturale pentru a nu permite degradrea lor.

„În şcoala din Bulhac, Ludmila Sulea preda trei-patru discipline, deşi este profesoară de matematică. Acum ea predă doar matematică la noi, în Recea. În aceste şcoli lucrau prin cumul mulţi profesori de la noi. De aceea când au fost închise nimeni nu a rămas fără un loc de muncă", explică Larisa Fediuc, director adjunct al Liceului din Recea.

Sindicatul: Să fie păstrate cel puțin școlile primare

Dumitru Ivanov, reședintele Sindicatului angajaților din învățământ, nu este împotriva reformei, însă spune că va insista să nu fie inchise clasele primare. De asemenea, deși recunoaşte că reforma implică şi concedieri, liderul sindical afirmă că se va pronunța împotriva reducerilor masive. „Cei mai afectaţi vor fi probabil cei 22% de pensionari din rândul cadrelor didactice, care vor rămâne doar cu venitul din pensie. Cu toate acestea, trebuie să înţelegem un lucru, interesul copilului trebuie să fie mai presus de toate. Altă soluţie nici noi nu vedem", spune Dumitru Ivanov.

De la 1 septembrie Ministerul Educaţiei planifică să creeze şcoli de circumscripţie în alte 9 raioane - Cantemir, Leova, Taraclia, Ştefan-Vodă, Nisporeni, Călăraşi, Criuleni, Glodeni şi Sângerei.

9 Raioane şi 2 Municipii. Atâtea unităţi teritoriale administrative vor închide şi reorganiza şcoli în această vară