Casa Hertza, victimă a nepăsării autorităţilor. Vezi GALERIA FOTO!

Muzeul Naţional de Artă din Chişinău, unul dintre cele mai frumoase edificii istorice din Chişinău, arată în prezent ca o ruină cosmetizată. Faţada reparată cu trei ani în urmă cu milioane de lei acum se cojeşte, iar în interior se prăbuşeşte tavanul. Lucrările de restaurare au fost stopate în 2008 din lipsă de bani.

Vila de vară a lui Vladimir Hertza, fost primar de Chişinău, era la începutul secolului trecut locul de întâlnire al nobililor. Aici se puneau la cale afaceri şi se consumau scene romantice dintre cuconaşi şi cuconiţe, în timpul balurilor organizate de proprietar. Astăzi, edificiul este o gazdă perfectă doar pentru câteva vrăbiuţe ajunse în interior prin găurile imense din tavan.

Nu s-a păstrat aproape nimic din luxul de altădată. Armătura cu care au fost consolidaţi pereţii a distrus decorul, tencuiala e sărită. În unele săli tavanul e susţinut de bare de metal să nu se dărâme.

Click aici să vezi GALERIA FOTO!

Muzeul Naţional de Artă este închis pentru reparaţii de 25 de ani. La începutul anilor '90 a fost renovat acoperişul, iar în 2006 au început lucrările de restaurare capitală, sub patronajul preşedintelui comunist de atunci Vladimir Voronin. Peste doi ani însă, din lipsa banilor, lucrările au fost conservate. A fost renovată doar faţada, dar şi aceasta cu grave încălcări, spun oamenii de cultură, care precizează că multe elemente de decor au fost distruse.

Lăsat baltă şi de Guvern şi de Antreprenor

„Atunci a apărut un litigiu între Ministerul Culturii şi firma care a efectuat lucrările. A fost numit un alt câştigător al licitaţiei, fără să fie anulat primul concurs. Judecata l-a repus în drepturi pe antreprenorul iniţial, care a continuat să renoveze superficial faţada. Comisia, din care făceam parte şi eu, nici până astăzi n-a recepţionat lucrările", explică Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Artă. Specialiştii în domeniu susţin că muncitorii au lucrat de mântuială, în grabă, având ordin să reuşească totul până la Ziua Independenţei.

Pentru efectuarea tuturor lucrărilor era nevoie iniţial de 30 de milioane de lei, dintre care 60% trebuia să fie contribuţia Star Bait Company SRL, care a înălţat alături un bloc cu multe etaje. „Nici Guvernul şi nici antreprenorul nu şi-au făcut datoria până la capăt. Lucrurile au fost încurcate de la bun început. În primul rând, n-a existat un proiect în baza căruia să fie elaborat devizul de cheltuieli. Nu era cunoscută suma necesară ", precizează Tudor Zbârnea.

Click aici să vezi cea de-a doua GALERIE FOTO!

Sergiu Cherdivară, specialist la Direcţia patrimoniu din cadrul Ministerului Culturii, a confirmat că s-a lucrat fără un deviz de cheltuieli şi că abia acum este în proces de finalizare documentaţia de proiect care permite calcularea exactă a investiţiilor. Potrivit lui Cherdivară, până acum la reconstrucţia Casei Hertza au fost cheltuite 11,2 milioane de lei - circa şapte milioane de la Star Bait şi restul din bugetul de stat. „Conform calculelor estimative făcute în 2008, ar mai fi nevoie de 19 milioane de lei", susţine specialistul.

Acesta consideră că, cel mai probabil, lucrările vor fi reluate abia în 2013. Tudor Zbârnea este însă mult mai sceptic. „Având în vedere ritmul cu care s-au alocat fonduri până în prezent, ne-ar trebui încă 18 ani ca să restabilim imobilul. Când construieşti mult timp costă mult, fiindcă primele lucrări efectuate trebuie făcute din nou", crede Tudor Zbârnea.

Edificiu de o mare valoare culturală

Muzeul Naţional de Artă din Moldova este situat în centrul Chişinăului şi are în gestiune trei edificii reprezentative, monumente de arhitectură de la sfârşitul secolul XIX, începutul secolului XX.

Unul dintre acestea este Casa Vladimir Hertza, construită în 1906 şi care se află pe bulevardul Ştefan cel Mare şi este unul dintre cele mai frumoase edificii istorice din Chişinău. Printre autorii proiectului figurează arhitectul austriac Heinrich Lonski, care a mai realizat în Chişinău şi clădirea Adunării Nobilimii.

În 1939, sculptorul Alexandru Plămădeală a adunat circa 160 de lucrări ale artiştilor plastici basarabeni şi români pentru constituirea primei Pinacoteci a oraşului Chişinău. Succesor al acesteia a devenit Muzeul Naţional de Artă. De-a lungul timpului colecţia a fost îmbogăţită cu icoane vechi, cu lucrări ale pictorilor basarabeni şi ale maeştrilor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China. Patrimoniul Muzeului Naţional de Artă numără, în prezent, peste 39.000 de opere.