Bogăţiile ţării rămân ascunse în pământ. Subsolul Moldovei conţine importante zăcăminte naturale

Cele mai multe zăcăminte aflate în exploatare au fost descoperite în perioada sovietică

Subsolul Moldovei conţine importante zăcăminte naturale, ce nu sunt valorificate din lipsă de bani pentru prospecţiuni şi extracţie.

Forarea unei sonde pentru a descoperi eventuale rezerve de gaz sau petrol poate ajunge la câteva milioane de dolari, susţin savanţii.
Interesul pentru bogăţiile din subsolul ţării reapare periodic. Cel mai mare interes îl suscită resursele energetice, capitol la care ţara noastră pare a fi una dintre cele mai sărace din lume. Or, 99% din resursele energetice primare necesare economiei le importăm.

Totuşi, savanţii spun că, dacă s-ar face cercetări serioase, s-ar putea constata că nu suntem chiar săraci. Exemplul cel mai elocvent este anunţul făcut de oficialii ucraineni potrivit cărora în Moldova ar putea fi găsite importante rezerve de gaze de şist.

„Doar după prospecţiuni serioase, aprobate de comisii speciale de stat, vom putea spune dacă ţara are sau nu gaze de şist. Faptul că undeva apar manifestări ale petrolului sau gazului nu înseamnă că acolo se găseşte şi un zăcământ", susţine Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie și Seismologie al Academiei de Științe a Moldovei (AŞM).

În opinia savantului, „chiar dacă cercetările vor demonstra prezența unor cantităţi considerabile de gaze de șist, exploatarea acestora este costisitoare și poate avea un impact ecologic negativ". Un alt impediment este faptul că, deocamdată, doar companiile americane dispun de tehnologia necesară pentru a extrage aceste bogăţii, a menţionat cercetătorul.

Specialiştii susţin că ţara noastră ar putea dispune de alte zăcăminte importante, inclusiv energetice. „La sud avem zăcământul de gaze de la Victorovca, ce ascunde rezerve de circa un miliard de metri cubi, şi cel de petrol de la Văleni, cu peste 300.000 de tone de petrol. Acestea sunt însă la suprafaţă. Dacă am avea posibilitatea de a face forări la adâncimi mai mari, la 4.000-5.000 de metri, s-ar putea întâmpla să găsim rezerve şi mai mari", consideră Vasile Alcaz.

Costuri mari

Problema este lipsa banilor. „Costul lucrărilor de foraj este de cel puţin 1.000 de lei pentru un metru adâncime, iar pentru a descoperi ceva e nevoie nu doar de un foraj, ci de câteva, la adâncimi de peste 3.000 de metri", a precizat Vasile Neaga, cercetător la Institutul de Geologie și Seismologie.
Pentru a putea cerceta şi demonstra existenţa în subsolul ţării a unor zăcăminte, savanţii consideră oportună colaboarea cu specialiştii din statele din regiune - România, Ucraina, Polonia etc. Totodată, ei spun că ar fi necesară şi atragerea în efectuarea acestor lucrări a unei companii specializate, care să dispună de tehnologie performantă de foraj şi care să reuşească să scoată la suprafaţă bogăţiile.

Venituri mediocre de la extragerea minereurilor

În prezent, în Moldova sunt exploatate circa 120 de zăcăminte de substanţe minerale utile, volumul anual de extragere constituind câteva milioane de tone sau de metri cubi.

Cele mai folosite sunt rezervele de calcar, argilă, nisip, pietriş, prundiş, silicat, ghips, gresie, granit. Majoritatea zăcămintelor au fost descoperite şi estimate în perioada sovietică. Savanţii spun că aceste bogăţii subterane permit asigurarea economiei cu suficiente materiale de construcţie şi materie primă pentru industria sticlei, pentru industria alimentară şi în alte domenii.

Specialiştii refuză să spună însă ce cantităţi de minereuri avem şi unde se află. „Sunt optimist şi chiar am date privind unele resurse, dar nu doresc să le divulg. Pentru că este foarte periculos. Uitaţi-vă câtă zarvă se face în jurul a câţiva metri de hotar la Naslavcea", spune cercetătorul Vasile Neaga.
Specialistul pune la îndoială şi corectitudinea datelor privind volumul de extracţie şi spune că resursele sunt exploatate nemilos. „Numai piatră de coteleţ avem vreo 500 de milioane de metri cubi, dar cât se extrage nu se ştie şi nimeni nu controlează", precizează Vasile Neaga. Potrivit datelor Inspectoratului Fiscal, anul trecut, de la aplicarea taxei pentru extragerea minereurilor utile la bugetul de stat s-au acumulat doar 6,7 milioane de lei, mai puţin de 0,03% din totalul veniturilor.

Diatomitele, un Klondike moldovenesc pe hârtie

La ora actuală, în Republica Moldova sunt luate la evidenţă circa 400 de zăcăminte de substante minerale utile solide, cu rezerve industriale de 400 de milioane de tone de ghips, nisip pentru sticlă, tripol, diatomite etc. şi 1.500 de milioane de metri cubi de calcar, piatră brută, prundiş, argilă etc.
În ultimii ani s-a vehiculat că ţara noastră ar dispune de rezerve importante de diatomite, de la exploatarea cărora am putea obţine câteva miliarde de dolari. Diatomitele se folosesc pe larg în industria alimentară (la fabricarea filtrelor pentru purificarea apei, berei, uleiurilor, sucurilor şi a vinurilor), în industria construcţiilor (vopsele, ciment etc.), medicină şi ecologie (filtre bactericide, captatoare de substanţe radioactive, la curăţarea apelor reziduale etc.). Problema cea mare, care deocamdată n-a fost rezolvată, este extragerea acestor zăcăminte.