Un „președinte“ necuvântător
0
Plecarea lui Dodon „și colegele" din PCRM a retrezit pofta de viaţă în Moldova. Tabla de șah a politicii s-a deblocat, a apărut posibilitatea unor manevre interesante.
S-au înmulţit și ipotezele, teoriile, motivaţiile exprimate voluptuos de comentatori la ore de maximă audienţă. Politica în aceste zile la noi e un fel de „ars combinatorica", un „joc cu mărgele de sticlă", în care tot ce contează este abilitatea de a-ţi impune schemele și stratagemele, capacitatea de a-ţi schimba peste noapte atitudinea, de a întoarce și celălalt obraz celui care te-a scuipat până mai ieri, dacă interesele de putere ţi-o cer. Toate aceste scenarii sunt foarte captivante, dar exclud dezbaterea majoră, de fond, privind esenţa funcţiei de președinte și umbresc criteriile cărora s-ar cuveni să le corespundă candidaţii.
Pe Zinaida Greceanâi mulţi o văd ca o soluţie la complicata ecuaţie de alegere a șefului statului, dar nu ne spun în ce măsură domnia sa s-ar potrivi acestei importante dregătorii. Oricât de simbolice ar fi atribuţiile președintelui într-o republică parlamentară, acest post impune niște calităţi individuale, un orizont moral, o anvergură intelectuală. Republica Moldova a fost condusă în anii independenţei doar de foști nomenclaturiști, care nu și-au putut reprima reflexele autoritare și au considerat politica o sforărie, nu o demnitate în serviciul public. Ce știm noi despre dna Greceanâi, în afara faptului că o conjunctură norocoasă ar putea-o face președinte?
Provenită dintr-o familie de deportaţi în Siberia, aceasta a devenit un „tovarăș de drum" al comuniștilor, a ajuns chiar premier și din această postură a girat represiunea sălbatică la adresa tinerilor protestatari din 7 aprilie. E o persoană ștearsă, un birocrat lipsit de relief, un economist mediocru - într-un recent interviu radiofonic Victor Stepaniuc făcea varză din „blocul economic" al guvernării pe care a reprezentat-o și el cu onor, adică descalifica tandemul Greceanâi-Dodon. Ca prim-ministru, dna Greceanâi ne-a îmbrobodit cu povești despre „criza cea rea care ocolește Moldova", ca deputat nu am auzit-o să rostească vreun cuvânt la ședinţele Parlamentului. Acum, după ce nu se poate prevala nici măcar de calitatea de soldat credincios al generalului Voronin, în ce mod ar vrea să ne demonstreze dna Greceanâi că este un candidat „destoinicc"? Nu și-a justificat desprinderea de PCRM, nu și-a cerut scuze pentru episodul în care a ameninţat că va scoate mitraliera în piaţă, dacă mamele nu-și vor ţine copiii acasă.
Nu are discurs, nu are convingeri, nu are viziune strategică. Dar ce are?... „Zinaida Greceanâi nu este un politician, dar învaţă repede", ne asigura zilele acestea, cu infatuată omniscienţă, un cunoscut analist pe sticlă. Mă întreb de ce ar trebui să înveţe pe spinarea noastră? Câte vieţi mai avem la dispoziţie pentru a oferi potentaţilor moldoveni șansa unor cursuri la fără frecvenţă? De ce nu am găsi un om realmente capabil? Ar fi trist ca „numitorul comun" dintre putere și opoziţie în Moldova să fie un președinte necuvântător, care să reprezinte o soluţie de avarie pentru toate facţiunile din Parlament, dornice să facă din funcţia de șef al statului un breloc lipsit de însemnătate.
Se încarcă comentariile...
