Cine ar fi vizat de legea lustraţiei în Republica Moldova?
0
Amintim din capul locului că lustraţia se referă la excluderea din funcţii publice pe o perioadă de câţiva ani a înalţilor oficiali din perioada comunistă. Cine ar putea fi vizat în Republica Moldova?
Comuniştii, care oficial susţin ideea, au spus că toţi foştii membri ai PCUS. E o exagerare menită a speria lumea şi a atrage oprobiu public faţă de legea lustraţiei. Or, după 1991, nicăieri în Europa Centrală şi de Est unde s-au adoptat asemenea măsuri ca parte a justiţiei de tranziţie, criteriul de bază nu a fost acesta.
Altfel, în Republica Moldova ar urma să fie supuse lustraţiei peste 200.000 de persoane, cât avea Partidul Comunist al Moldovei în 1989. Absurd şi imposibil de realizat şi, mai ales, nedrept, întrucât intrarea în partid era o condiţie obligatorie pentru carieră.
Nu puteai ajunge agronom în sat, inginer, director de colhoz sau sovhoz; era practic imposibil să devii profesor la universitate sau să lucrezi în guvern, fără a fi membru PCUS. Pe de altă parte, iniţiativa PCRM e o cacealma, întrucât prima persoană care ar cădea sub incidenţa lustraţiei e chiar Vladimir Voronin.
În majoritatea statelor unde s-a adoptat şi aplicat legea lustraţiei, grupul-ţintă al celor vizaţi erau foştii informatori şi agenţi ai poliţiei politice, KGB-ul în cazul nostru. Depozitul special al SIS conţine anumite informaţii în acest sens, cel puţin aşa reiese din spusele unui fost şef al instituţiei, deputatul PCRM Artur Reşetnicov.
Dar, in extremis, Moscova are toate aceste informaţii şi, eventual, la o cerere semnată de toate partidele parlamentare - inclusiv PCRM, care e obligat să o facă dacă tot propune legea lustraţiei - ar fi şanse să le obţinem. E drept, există riscul ca ruşii să demaşte oamenii care au susţinut după 1988-1989 mişcarea de eliberare naţională, nu şi persoane din partide care exprimă opţiunea euroasiatică, prorusă. Dar ar fi şi ăsta un pas înainte, de a-i cunoaşte mai bine pe „ai noştri".
Cine ar mai fi vizaţi de lustraţie? Pentru aceasta e nevoie ca partidele din AIE 2 să admită că şi în rândurile lor sunt asemenea persoane. Dacă lustraţia îl va viza doar pe Voronin şi pe alţii câţiva din PCRM, ideea va fi compromisă.
ate preliminare de arhivă arată că practic fiecare fost prim-secretar sau secretar de partid de nivel raional a fost implicat în acţiuni reprobabile din perspectiva drepturilor omului, pe care statul sovietic se angajase formal să le respecte.
Un exemplu concludent este dreptul la credinţă: or, persecutarea ortodocşilor sau a neoprotestanţilor nu s-a bazat atât pe norme legale din acea vreme, cât pe comandamentele ideologice ale regimului, impuse pe linie de partid şi care erau, stricto sensu, ilegale chiar din perspectiva legislaţiei sovietice. Ceea ce e un detaliu esenţial, pentru că în domeniul dreptului nu funcţionează principiul retroactiv, cu excepţia cazului crimelor împotriva umanităţii, care nu au termen de prescripţie.
În situaţia respectivă, legea din 1992 despre reabilitarea victimelor regimului comunist totalitar se referă şi la torţionarii vinovaţi de condamnarea unor oameni inocenţi, numai că ea nu se respectă.
După părerea mea, ar trebui să fie supuse lustraţiei şi persoanele care au deţinut funcţii-cheie în partid, în comsomol şi în organele stat, atât la nivel central, cât şi local, secretari de partid ai uniunilor de creaţie, instituţiilor de învăţământ superior, întreprinderilor industriale şi agricole, mai ales dacă se demonstrează că au fost implicaţi în condamnarea unor oameni nevinovaţi sau au participat la intimidarea altora în diferite campanii împotriva religiei, a „falsificatorilor burghezi" şi „naţionaliştilor moldo-români" etc.
Pentru identificarea acestora şi a responsabilităţii lor există suficiente arhive la Chişinău. Gestul, deşi tardiv, ar avea o importanţă simbolică deosebită pentru o ţară care vrea să se integreze în UE, să respecte democraţia şi drepturile omului.
Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md
Se încarcă comentariile...
