EDITORIAL Heirupism „a la Burebista“?

Alexandru Canţîr este un ziarist cu ştate vechi în presa din Basarabia, fiind fost şef al redacţiei BBC din Moldova.

În general, a greşi este omeneşte şi a comite greşeli e, deseori, benefic. Pentru că o greşeală este, de obicei, singurul motiv de-a o corecta cu mai multă îndârjire decât cea cu care a fost comisă.

Faptul că Guvernul a aprobat un amendament de interzicere a publicităţii la băuturile alcoolice şi alte măsuri antibahice este în sine de înţeles. Chiar dacă modul ales pentru a combate periculoasa tendinţă a moldovenilor de a se transforma de-a valma în pilangii este discutabil.

Cine nu crede că ar fi necesare măsuri ale statului pentru combaterea alcoolizării să intre într-un bar de la ţară şi să vadă cum unii foşti bărbaţi, desfiguraţi, tremură-n faţa unei sute de grame de votcă de doi bani ambalată direct în pahare de plastic.

Sau să urmărească cum, pe străzile Chişinăului, cete de minori îşi îneacă minţile în bere sau tării. Despre unele doamne nu îndrăznesc să spun nimic pentru că mă salvează folclorul: „La un fund de poloboc, mi-am lăsat fusta zălog, pentru-n kil şi jumătate... Sari, bărbate, şi mi-o scoate!".

Dar nu intenţiile nobile cu care vrea Guvernul să paveze drumul naţiunii spre o sănătate mai bună sunt de pus la îndoială sau în discuţie aici.

Uşurinţa admirabilă cu care un grup de distinşi membri ai Cabinetului aruncă - potrivit proverbului nemţesc - şi copilul odată cu apa din scăldătoare dă de gândit. Pentru că la şedinţa în care s-a aprobat amendamentul nici măcar unul dintre ei, indiferent de partidul pe care-l reprezintă, nu a avut inspiraţia să se întrebe, barem, dacă nu cumva se sare peste cal.

Dacă nu cumva se pune cruce, astfel, şi pe o parte din politicile declarate ale statului în privinţa promovării vinului „cinstit" şi a unui mod civilizat de a-l consuma. Ca alternativă la ceea ce în satele şi oraşele noastre este calificat drept „dughitul" fără măsură de licori proaste.

Am urmărit online modul în care s-a argumentat şi aprobat amendamentul „radicalizat" cu pricina şi am auzit diverse aprecieri ale colegilor cu referire la cele întâmplate.

Una a fost că dl ministru al Sănătăţii, responsabil de formularea avizului Guvernului, a dat dovadă de o elocvenţă irezistibilă, de persuasiune şi forţă de convingere debordante când a justificat amendamentul ca soluţie pentru dezastrul alcoolic în care se bălăceşte societatea. Iar în asemenea cazuri cine ar îndrăzni să nu tacă cu smerenie în faţa oricărui doctor?

O fi. Numai că într-o societate cum e cea moldovenească a fost dintotdeauna prea simplu şi contraproductiv să se reducă totul doar la intransigenţa firească şi salutabilă a medicilor. Cetăţeanul mai trăieşte ceva vreme înainte de-a ajunge, alcoolizat, în spital sau în raclă. Iar până a se ajunge la prohod este loc destul pentru politici coerente, complexe, rezonabile şi ferme ale statului care să trateze năravurile proaste. Nu neapărat prin heirupism „a la Burebista".

Noroc totuşi că, la scurt timp după „consensul asurzitor" din Guvern, premierul Filat a promis că partidul pe care-l conduce va propune Legislativului scoaterea vinului şi a berii din interdicţiile la publicitate aprobate. Cel puţin, va mai fi o ocazie să admirăm forţa de convingere, de persuasiune şi elocvenţa cu care altcineva va argumenta amendarea amendamentului.