EDITORIAL Umilirea Televiziunii Române

Într-o vreme în care agenda publică este dominată de tema referendumului și a protestelor anunțate de comuniști și de sateliții acestora, cu intriga complementară - va urca oare „spiritul revoluționar" în copaci, ca odinioară, va săpa cineva vreun tunel până la Moscova (ca să-i ceară instrucțiuni lui Putin) sau vreo potecă secretă spre București (ca să preia pulsul protestelor din Piața Universității)?... - eu aș aduc

Cum bine ne aducem aminte, postul public TV românesc a fost eliminat în mod fraudulos din spațiul informațional moldovean, ca urmare a unei decizii a CCA - structură condusă la acea vreme de Gheorghe Gorincioi, politruc comunist ulterior pensionat, după un scandal de luare de mită.

Reapariția Televiziunii Române în Republica Moldova, sub guvernare democratică, s-a dovedit, la fel, fructul unei „înțelegeri amiabile" (vorba ministrului de atunci al Justiției Alexandru Tănase). Societatea Română de Televiziune a renunțat la dosarul său înaintat la CEDO - era un proces pe care Chișinăul l-ar fi pierdut în mod sigur -, în schimbul unui acord privind retransmiterea sa în Moldova, încheiat cu compania „2 plus", beneficiara fostei frecvențe a TVR, ce i-a fost atribuită printr-o hotărâre irevocabilă a judecătorilor de la Chișinău.

Televiziunea Română a revenit în Basarabia, dar spațiul rezervat retransmisiei programelor sale s-a îngustat, consecvent, în favoarea unor stupide telenovele latinoamericane, dublate în rusă, a unor filme cu gangsteri de producție moscovită și a unor „emisiuni proprii" submediocre ale celor de la „2 plus".

Calupurile de publicitate - evident, majoritatea în rusă - au devenit tot mai lungi, tot mai agresive -, cum se întâmplă și la alte posturi TV de la Chișinău. Profitul comercial strivește orice criterii de profesionalism, orice norme morale. De 1 ianuarie 2012, de pildă, celebrul Concert de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, transmis în direct, ca de obicei, de Televiziunea Română, a fost întrerupt brutal înainte ca orchestra dirijată de letonul Mariss Jansons să-și fi încheiat evoluția cu două piese îndrăgite de public: valsul „Dunărea albastră" și „Marșul Radetzky". Sătui de atâta muzică simfonică, directorii de la „2 plus" au băgat un spot publicitar de 25 de minute.

Republica Moldova este populată în majoritatea ei de etnici români, dintre care mulți sunt și cetățeni ai României, care au dreptul să se informeze asupra realităților din țara înrudită. Ce-i de făcut? Ar trebui să-l convingem pe marele patriot român, ex-președinte interimar Mihai Ghimpu, să-l mai roage o dată pe prietenul său Vlad Plahotniuc - patronul companiei „2 plus" și al firmei de publicitate Casa Media -, să „mai dea drumul" la TVR pe frecvența de pe care aceasta a fost izgonită de comuniști.

Căci nu mai vezi acolo decât un jurnal de știri și, sporadic, câte un episod din „Teleenciclopedia". Cum dl Plahotniuc deține și pașaport românesc, de ce nu și-ar pleca urechea la o asemenea fraternă solicitare? Într-o țară în care legea nu costă o para chioară, să mizăm pe mila oligarhilor.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md