Cum au ajuns oamenii din Fălești să aibă dinții galbeni și măcinați

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După mai bine de un an de negociere suntem departe de a încheia tratativele cu UE la capitolul mediu. Protecția mediului și acţiunea climatică au mai rămas de negociat cu Bruxelles-ul, declară responsabilii de la Externe, asta în timp ce experţii afirmă că ne aşteaptă un drum lung.

Locuitorii oraşului Făleşti ştiu cel mai bine ce înseamnă să ai probleme din cauza mediului. Ei speră ca negocierea noului document cu Uniunea Europeană să le îmbunătăţească condiţiile de viaţă. „Dacă undeva în Europa sau CSI veţi vedea un om cu dinţi galbeni, adresaţi-vă în română pentru că este de la Făleşti. Am încercat şi funcţionează", afirmă Vitalie Cimpoieş, directorul Asociaţiei „Cutezătorul". Apa din această localitate conţine şi de zece ori mai mult fluor şi nitraţi decât prevede norma, iar, în consecinţă, toţi oamenii de aici au dinţii îngălbeniţi.

Teste cu fasole fiartă
„De când mă ştiu toţi oamenii din Făleşti au avut probleme cu dinţii", povesteşte moş Grigore, un pensionar de 75 de ani, care a venit să-şi ia apă de la fântână. Bărbatul mai spune că localnicii au o metodă veche de a verifica apa, fierbând în ea fasolea sau grâul. Dacă acestea rămân tari după fiebere, înseamnă că apă nu este bună de băut. Chiar dacă medicii le-au recomandat să nu mai bea apă din fântâni, oamenii spun că nu-şi pot permite să o cumpere de la magazin şi ajung să bea aceeaşi apă pe care o fierb.

APA, BUNĂ DOAR ÎN SCOPURI TEHNICE
Valeriu Vacarciuc, medic igienist la Laboratorul bacteorologic din Făleşti, spune că în această zonă apa din fântâni nu poate fi folosită decât în scopuri tehnice şi menajere. „Analizele de laborator arată că apa din localitate, chiar şi acea din sondelele arteziene, are de zece ori mai mult fluor decât prevede norma. Acolo unde este mai puţin fluor sunt nitraţi în cantităţi foarte mari", declară acesta.

Medicul mai spune că fierberea apei din fântâni nu îmbunătăţeşte calitatea acesteia.
În afară de dinţi galbeni, mulţi dintre oamenii de aici ajung să aibă şi smalţul măcinat, afirmă Cristi Romaşcu, şeful Secţiei Stomatologie de la spitalul din oraş. Iar alţi doctori au atras atenţia guvernanţilor de zeci de ani că apa din fântâni şi de la robinet este cauza mai multor boli şi ar fi unul dintre factorii unei mortaliatăţi ridicate.

„În Moldova, 80% din populaţia din mediul rural bea apă poluată, iar 90% din fântâni trebuie închise", afirmă Vladimir Garaba, preşedintele organizaţiei teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste. Expertul mai spune că jumătate din populaţie este expusă riscului de îmbolnăvire din cauza calităţii apei. Mişcarea Ecologistă a recomandat Guvernului să adopte un program special în acest domeniu, ca fiecare şcoală, grădiniţă şi spital să aibă filtre de apă. „Proiectele noastre s-au rătăcit pe undeva, iar guvernanţii tac. Ei au alte probleme de rezolvat", mai spune Garaba, care pledează pentru negocieri transparente cu Uniunea Europeană.

Reformă de durată
„Protecţia mediului costă foarte scump şi necesită mult timp. Noi am cerut perioade destul de mari de derogări pentru a implementa standardele europene", declară Valeriu Gheorghiu, directorului Departamentului Integrare Europeană de la Ministerul de Externe. De asemenea, acesta mai spune că avem probleme şi din cauza lipsei de specialişti, pe care nu-i avem în număr suficient. „Sunt cazuri când nu ţine de noi sau de dorinţa noastră, dar implică fonduri enorme şi perioade lungi de timp de adaptare. Un exemplu ar fi dacă Uniunea Europeană ne-ar cere să înlocuim toate acoperişurile pentru că foaia de ardezie este toxică", mai spune Valeriu Gheorghiu.

Apa din Prut, soluţia pentru Făleşti

La toamnă, oamenii din Făleşti ar putea bea apă din Prut, adusă printr-un apeduct care se construieşte de mai bine de 27 de ani. Guvernul a alocat , prin agenţiile sale, aproape 20 de milioane de lei pentru reparaţia conductei şi construcţia unei staţii de tratare a apei din râul Prut, iar Consiliul raional a luat în credit alte 17 milioane de lei. Localitatea se află la aproximativ 20 de kilometri de râu.

„Lucrările au demarat acum o lună şi sperăm ca la toamnă să bem apă bună", spune Vitalie Cimpoieş, preşedintele Asociaţiei „Cutezătorul", care a derulat mai multe proiecte în domeniul mediului. Acesta susţine că moldovenii trebuie responsabilizaţi în chestiunile de mediu. „Gunoiştele care ne inundă localităţile ajung până la urmă prin apă şi aer tot la noi în organism", spune Vitalie Cimpoieş.

Lipsă acută de specialişti şi strategii

Maria Nagornâi, şefa Direcţiei de analiză monitorizare şi evaluare a politicilor, de la Ministerul Mediului, spune că Moldova se află la etapa de negocieri a anexei care include directivele de mediu ce urmează să fie implementate în legislaţia naţională. „Au fost selectate 24 de directive din aqui communitaire care cuprind toate sectoarele: aer, apă, proteciţia naturii, deşeuri, poluarea industrială şi substanţele chimice, pe care urmează să le negociem", mai spune funcţionara care participă la tratativele cu Uniunea Europeană.

Maria Nagornâi afirmă că Moldova este departe de standardele UE. Mai mult, nu avem specialişti, legislaţie şi nicio strategie naţională de protecţie a mediului. „Nu avem persoane care să se ocupe de aer, multe domenii nu sunt acoperite şi, respectiv, nu vom putem avea rezultatele dorite", mai precizează Nagornâi.

„Nu cunoaștem calitatea aerului“
Vladimir Garaba, de la Mişcarea Ecologistă, afirmă, la rândul său, că Chişinăul ar putea avea probleme şi la capitolul calitatea aerului. „Vom avea probleme serioase cu efectele transportul asupra mediului. Moldova nu a adoptat nici măcar un standard european în acest sens", mai adaugă acesta. Nu avem elementar aparate care ar măsura calitatea aerului, dar nici specialişti pe acest segment. „Noi nu ştim care este starea reală a aerului", punctează el.
Un alt domeniu problematic ar putea fi importul-exportul substanţelor chimice, mai atrag atenţia specialiştii.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite