Republica Moldova: Uzină de milioane pe banii nemţilor

Compania „Draexlmaier", unul dintre marii producători de componente pentru industria auto, a deschis o nouă fabrică la Bălţi. Autorităţile moldovene speră ca acest proiect să devină o carte de vizită a ţării noastre în vederea atragerii de investiţii.

Compania germană „Draexlmaier" a inaugurat ieri cea de-a doua fabrică din Moldova, amplasată în Zona Economică Liberă de la Bălţi. Investiţia totală este de 10 milioane de euro, iar numarul angajaţilor va constitui circa 4.500 de persoane, a anunţat Siegfried Angerer, managerul general al companiei germane „Draexlmaier" în Moldova.
Fritz Draexlmaier, fondatorul şi proprietarul companiei, susţine că îşi va extinde afacerile în ţara noastră. „Această fabrică este doar o piatră în temelia altor investiţii în Republica Moldova. Preconizăm să construim şi o a treia fabrică aici", a spus investitorul german la ceremonia de inaugurare.

NEMŢII PROMIT
EXTINDEREA AFACERILOR
Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, a spus că speră ca aceste investiţii să devină un soi de carte de vizită „care să demonstreze lumii că şi în Republica Moldova se pot face afaceri serioase".
„Draexlmaier" a investit în Republica Moldova circa 30 milioane de euro în crearea unor întreprinderi unde se produc fibre electrice şi sisteme de bord pentru autoturismele BMW, Mercedes-Benz, Volkswagen, Audi, Porsche, Jaguar, Lexus şi alte mărci.
Experţii spun că până în prezent potenţialul zonelor economice libere din ţara noastră nu a fost valorificat şi că ele n-au reuşit să-şi îndeplinească cu adevărat misiunea de platforme de atragere a investiţiilor străine şi autohtone şi de stimulare a exporturilor.
Ion Tornea, expert asociat la IDIS „Viitorul", susţine că din cele şapte zone economice libere (ZEL) existente în Moldova cele mai avansate sunt „Expo-Business-Chişinău", „Ungheni-Business" şi „Bălţi", care concentrează 85% din numărul total al locurilor de muncă şi unde se produce circa 68% din producţia industrială a ZEL-urilor. „Celelalte Zone nu şi-au atins scopul pentru care au fost create. Astfel, ZEL „Valcaneş" şi „Tvardiţa" au un impact limitat, doar la nivel local, mai ales în ceea ce priveşte crearea locurilor de muncă, iar „Otaci-Business" şi „Taraclia" nu au nici acel impact la nivel local. Ele practic nu funcţionează", a menţionat Ion Tornea.

Investiţii de
129 milioane de dolari
În Moldova sunt şapte zone economice libere şi două zone cu regim economic special: Expo-Business-Chişinău, Ungheni-Business, Tvardiţa, Parcul de Producere (PP) Otaci-Business, ZAL PP Valkaneş, ZAL PP Taraclia, ZEL Bălţi, Portul Internaţional Liber Giugiuleşti, Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti. În total, în cele şapte ZEL existente s-au făcut investiţii de 129 de milioane de dolari.