Trei ani de guvernare democratică la Chişinău: „Poveste de succes“ pe banii străinilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Politica externă este, potrivit experţilor, domeniul în care Alianţa pentru Integrare Europeană a obţinut cele mai palpabile rezultate în cei trei ani de guvernare. Ploaia de bani care a venit din Occident a stimulat creşterea economică a ţării, a impulsionat anumite reforme şi a dat startul renovării infrastructurii.

Pe 25 septembrie 2009, preşedintele interimar Mihai Ghimpu l-a desemnat pe liberal-democratul Vlad Filat în calitate de premier şi l-a autorizat să formeze un cabinet de miniştri democratic, de coaliţie, care venea în fruntea Moldovei după opt ani de guvernare comunistă. Euforia schimbării i-a făcut pe mulţi moldoveni, dar mai ales pe oficialii europeni să creadă într-un viitor luminos al ţării şi să ne crediteze generos. Atâta timp cât PCRM rămâne o sperietoare pentru Vest, AIE va beneficia de sprijinul occidentalilor pentru a se menţine la putere, afirmă experţii. Tot ei constată că doar o mică parte din promisiunile acestei guvernări au prins contur: justiţia nu a fost reformată, lupta cu corupţia este mimată, iar oamenii o duc încă greu, reîntegrarea ţării este un vis.

Alexandru Fala, economist: "Guvernul a reuşit să relanseze economia şi să menţină un ritm de dezvoltare destul de bun, mai ales în condiţiile crizei economice profunde în care se afla ţara în 2009. E adevărat că o contribuţie importantă au avut-o partenerii externi, care
ne-au oferit asistenţă financiară, în mare parte nerambursabilă, fapt ce poate fi considerat un succes. În acelaşi timp, evoluţia economiei rămâne în continuare dependentă de remitenţe şi de consum. Există încă puţine semne de schimbare a paradigmei economice. O rază de lumină vine din partea exporturilor, al căror ritm de creştere l-a depăşit în ultimii doi ani şi ceva pe cel al importurilor. Totodată, autorităţile nu au reuşit să reformeze justiţia, astfel încât aceasta să nu fie o sperietoare pentru investitori. Nu avem rezultate importante nici în lupta cu monopolurile din mai multe sectoare ale economiei. Pot fi calificate drept eşuate şi încercările de a struni preţurile. Cel mai elocvent exemplu este situaţia de pe piaţa medicamentelor şi de pe cea a produselor petroliere".

Viorica Antonov, expert în politici sociale: "Este important că Guvernul a pus pe prim-plan plata pensiilor, care au crescut în această perioadă, deşi insuficient de mult, pentru mai multe categorii de beneficiari. În acest domeniu e nevoie de reforme radicale pentru a reduce decalajele dintre pensiile mici şi cele mari. S-a încercat un început de reformă a sistemului de pensionare prin eliminarea prevederilor prin care unele categorii de populaţie, cum ar fi judecătorii, militarii sau deputaţii, sunt favorizate atât la vârsta de pensionare, cât şi la calcularea mărimii pensiei. Un lucru pozitiv este crearea structurilor de asistenţă socială, care pot monitoriza pe teren calitatea serviciilor sociale. Este foarte bine că autorităţile au început să lupte cu salariile în plic. Cât despre reducerea sărăciei, aceasta este o chestiune de lungă durată şi efectele ei se vor simţi abia în 10-15 ani".

Victor Chirilă, expert în politică externă: "Politica externă este un domeniu în care Alianţa a excelat. Suntem într-o situaţie mult mai bună comparativ cu cea din 2008 când aveam relaţii tensionate cu toţi vecinii, de neîncredere şi suspiciune cu Moscova, relaţii îngheţate cu UE şi o cooperare nesigură cu SUA. AIE a realizat destul de multe pentru cei cu viziuni realiste asupra evoluţiei relaţiilor cu UE, a obiectivelor ce pot fi atinse pe termen scurt şi mediu. Cei care-şi doresc ca în cinci ani să devenim membri UE sunt cu capul în nori, dar cei care înţeleg acest proces ca pe unul gradual văd realizări semnificative. În relaţia cu Rusia, AIE se poate lăuda cu mai puţine lucruri, dar a demonstrat că e posibil un dialog liniştit cu Moscova. Relaţiile cu România s-au îmbunătăţit. Cu Ucraina lucrurile se mişcă, dar mai avem probleme legate de demarcarea frontierei, ecologia pe Nistru etc."

Oazu Nantoi, expert în problema transnistreană: "Schimbarea se simte, în primul rând, datorită faptului că AIE a reuşit să stabilească o comunicare cu Uniunea Europeană, iar UE a devenit un actor important în ceea ce priveşte raioanele de Est ale Republicii Moldova. Totuşi, Alianţa nu este mai eficientă şi coerentă în ceea ce priveşte soluţionarea acestui conflict, care este unul moldo-rus, şi nu trasnistrean. Atâta timp cât îl numim aşa, nu prea sunt şanse ca guvernările noastre să fie mai productive. Schimbarea atmosferei şi aşteptările, niţel exagerate, încă nu au avut un impact ce ar putea fi perceput ca paşi reali în direcţia reîntregirii ţării. Statul nu foloseşte toate pârghiile posibile pentru a fi prezent pe malul stâng şi pentru a-şi consolida poziţiile în raport cu Federaţia Rusă. Conflictul nu constituie o prioritate nici pentru societate, nici pentru guvernare, orice ar declara aleşii noştri.

Ion Manole, expert în drepturile omului: "Sunt vizibile anumite schimbări pozitive, mai ales în comparaţie cu anul 2009, când a fost culmea încălcărilor drepturilor omului la capitolele libertatea de întrunire şi de exprimare, tortura. Dar reformele în Justiţie se mişcă foarte încet, ceea ce constitutuie un obstacol în avansarea proceselor democratice. În acelaşi timp, în stânga Nistrului nu a fost înregistrată nicio schimbare. Sub pretextul că autorităţile de la Chişinău nu controlează acel teritoriu, 500.000 de cetăţeni moldoveni sunt în continuare discriminaţi şi izolaţi, nu au acces la justiţie şi la serviciile pe care statul trebuie să le ofere. Nimănui nu-i pasă dacă ei sunt torturaţi, abuzaţi, răpiţi sau condamnaţi fără să le fie asigurate drepturile garantate prin Constituţie".

Igor Boţan, analist politic: "În cei trei ani, au fost realizate doar vreo 20% din programul de guvernare al AIE. Succesele cele mai importante sunt pe tărâmul atragerii de fonduri de la partenerii de dezvoltare. Aici meritul mare îi aparţine lui Iurie Leancă, ministru de Externe, care are darul de a-i convinge pe străini să ne dea bani. Va trebui, totuşi, să aşteptăm o iarnă geroasă, ca să vedem cât de bine au fost valorificate creditele pentru reabilitarea drumurilor. În acelaşi timp, sondajele arată elocvent că populaţia nu este mulţumită de felul cum se dezvoltă ţara. Dacă pe timpul comuniştilor 60% din populaţie considera că Moldova se mişcă într-o direcţie greşită, acum deja 80% sunt de această părere. Realizările AIE se bazează pe încrederea din partea partenerilor externi. Asta va dura atâta timp cât vom avea o opoziţie antioccidentală, precum este Partidul Comuniştilor. Din păcate, constat că cei din AIE s-au aranjat foarte bine, se îmbogăţesc şi nu prea-şi bat capul de treburile ţării.

„O perioadă de cotitură pentru ţară"

„Au fost ani grei, de cotitură pentru Republica Moldova. Am preluat o ţară izolată, într-o criză economică puternică, divizată sub toate aspectele şi am început nu de la zero, dar dintr-o situaţie şi mai proastă", a declarat premierul Vlad Filat, într-un interviu pentru Europa Liberă. El susţine că Moldova a devenit „o ţară respectată în întreaga lume", având o „politică externă responsabilă previzibilă". Se laudă şi cu o creştere economică de peste 14%, majorarea salariilor profesorilor, funcţionarilor publici şi poliţiştilor, a beneficiarilor de ajutor social. De asemenea, Filat recunoaşte că perioada atacurilor raider nu s-a consumat şi promite să facă totul pentru reîntregirea ţării.

"S-a dezvoltat infrastructura, drumurile sunt mai bune. În plus, mă pot exprima liber."
Grigore Timotin, Chişinău

"Mă speria gândul că trăiesc într-o ţară comunistă. Totul e mai echilibrat acum."
Vitalie Popescu, Chişinău

"Aş vrea ca politicienii noştri să fie mai aproape de problemele poporului."
Valentina Oprea, Găleşti, Străşeni

"Lucrez de nouă ani peste hotare. Nu prea ştiu ce se face acasă, dar văd că e sărăcie."
Nina Oarza, Maşcăuţi, Criuleni

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite