Guvernul strânge cureaua bugetarilor

Confruntate cu probleme tot mai mari la capitolul acumularea de resurse financiare la buget, autorităţile intenţionează să amâne o serie de majorări de salarii. Un proiect de lege promovat de Ministerul Finanţelor prevede şi împuterniciri mai mari pentru această instituţie la stabilirea cheltuielilor prioritare.

Suflul rece al crizei economice din Europa se pare că dă fiori şi autorităţilor moldoveneşti, care încearcă în regim de urgenţă să adopte măsuri pentru a se pregăti de eventualele probleme financiare. Cea mai la îndemână măsură este reducerea cheltuielilor bugetare. Primele „victime" au fost deja identificate de către specialiştii Ministerului Finanţelor. E vorba de militari, angajaţii din Educaţie, funcţionarii publici, poliţişti etc.

Funcţionarii rămân fără prime

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de modificări legislative în care propune să fie amânată pentru anul 2015 introducerea primei de 10% din salariul anual pe care ar fi trebuit s-o ridice funcţionarii publici. Pe această cale, doar anul viitor ar putea fi economisite 120 de milioane de lei. Veştile proaste pentru funcţionarii publici nu se termină aici. Astfel, angajatul va putea fi trecut la o treaptă de salarizare superioară doar în limita alocaţiilor bugetare ale instituţiei, şi nu reieşind din „rezultatele evaluării performanţelor individuale". Această măsură ar trebui să aducă o economie de 69 de milioane de lei la buget.

Vlad Canţâr, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice „SINDASP", s-a arătat contrariat de faptul că la nici două luni de la adoptare, deja se propune modificarea Legii privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, care prevede inclusiv plata la sfârşit de an a unei prime de 10% din salariul anual.

Economii de 240 milioane lei pe seama militarilor

Tot pentru anul 2015 ar putea fi amânată introducerea indicelui de prioritate de 1,5 la salariile de bază „pentru militari, efectivul de trupă şi corpul de comandă, angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice". Dacă această modificare va fi susţinută de Guvern şi Parlament, în anii 2013-2014 ar statul va economisi circa 240 de milioane de lei.

O altă prevedere ar putea afecta cadrele didactice. Astfel, Ministerul Finanţelor propune ca articolul potrivit căruia salariile lunare ale cadrelor didactice şi ale corpului profesoral „se reexaminează şi se majorează anual, pe măsura creşterii procentuale a salariului mediu prognozat pe economia naţională" să fie aplicat din 2015, şi nu de la 1 septembrie, cum era prevăzut. Amânarea ar putea aduce economii de 95 de milioane de lei, în anul 2014.

Dumitru Ivanov, preşedintele Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei, a declarat că în ultimii doi ani, graţie actualei guvernări, salariile cadrelor didactice au fost majorate cu circa 50%. „Guvernul Filat a dat dovadă chiar de îndrăzneală când a mărit lefurile din Educaţie. Mai ales în actuala situaţie", a menţionat Dumitru Ivanov.

Liderul sindical a explicat că, de fapt, actuala guvernare a majorat în avans, în 2010 şi 2011, salariile pedagogilor. Or, potrivit legii ce prevedea reexaminarea şi majorarea anuală a retribuţiilor cadrelor didactice, adoptată de comunişti în 2008, lefurile acestor angajaţi urmau să crească abia în 2012.

„Autorităţile dau dovadă de incoerenţă"

Unele iniţiative ale Ministerului Finanţelor, precum excluderea din Fondul Rutier a veniturilor de la aplicarea accizelor la gazul lichefiat sau modificarea Legii Contabilităţii, au argumentare economică şi pot îmbunătăţi cadrul de executare bugetară, majoritatea însă, în special cele ce vizează salarizarea în sectorul public, sunt inoportune în actuala situaţie economică, iar argumentarea autorităţilor este cel puţin ambiguă, susţine Stanislav Madan, consultant la Business Intelligent Services.

„Amânarea prevederilor de majorare a salariilor pentru profesori, militari şi excluderea premiului anual de 10% pentru funcţionarii publici arată o incoerenţă desăvârşită în aplicarea politicilor de către autorităţi, în condiţiile în care prevederile legislative ce se doresc a fi supuse modificării au fost adoptate de curând de către forul legislativ. Nu este pe deplin justificat să se invoce lipsa resurselor financiare", afirmă economistul.

Dimpotrivă, expertul consideră că majorările de salarii preconizate conform cadrului legal actual ar fi binevenite, pentru că ar stimula cererea internă şi ar contribui la creşterea economică, în condiţiile în care se aşteaptă o recesiune.

„În acest caz, Ministerul Finanţelor încearcă să menţină deficitul bugetar la parametri optimi, luptând cu efectele, şi nu contra cauzelor situaţiei date, care se regăsesc în problemele de administrare fiscală şi, implicit, în acumulările modeste de venituri bugetare", a mai afirmat Stanislav Madan.

„Prin acest proiect de lege autorităţile doresc să demonstreze că «se conformează» cerinţelor Fondului Monetar Internaţional, dar tot din contul cetăţenilor".

Stanislav Madan, Economist

Chişinăul rămâne fără 308 milioane de lei

Una din modificările propuse de Ministerul Finanţelor se referă la diminuarea de la 50% la 30% a cotei defalcărilor la bugetul municipiului Chişinău de la plata impozitului pe venit de către persoanele juridice. Costul acestei diminuări a fost estimat la 308 milioane de lei. Drept motiv este invocat faptul că veniturile la bugetul Capitalei vor depăşi în acest an cu 310 milioane de lei cheltuielile. Experţi susţin însă că ar fi vorba de o „măsură suplimentară de subordonare a autorităţilor locale şi de centralizare a puterii". Aceeaşi prevedere se va aplica şi în cazul municipiului Bălţi.