Avioanele sovietice pleacă, piloţii rămân

Sute de angajaţi ai companiilor aeriene riscă să ajungă pe drumuri după ce aeronavele vechi vor fi interzise ca urmare a aderării Moldovei la spaţiul avia comun cu Uniunea Europeană. Experţii spun că firmele au suficient timp la dispoziţie ca să-şi reutileze navele pentru a păstra personalul.

Potrivit Acordului parafat cu Uniunea Europeană, din 2017 în Registrul de stat al Republicii Moldova nu vor figura avioane sovietice, iar din 2023 din baza de date vor dispărea şi elicopterele de pe vremuri. Decizia i-a nemulţumit pe şefii companiilor private, care urmează să decidă ce vor face cu navele nedorite de europeni, dar şi personalul aeronautic.

Sute de angajaţi vor rămâne pe drumuri

Estimările Asociaţiei Patronale de Aeronautică din Moldova (APAM) arată că, odată cu vânzarea aeronavelor în Est, companiile private vor fi nevoite să reducă şi din personal, aproximativ 830 de angajaţi. În acelaşi timp, în Registrul de stat al Moldovei figurează peste 500 de piloţi, tehnicieni şi ingineri care lucrează pe nave sovietice. Groza Oleg (50 de ani) este printre piloţii care vor fi nevoiţi să-şi caute un loc de muncă dacă firma la care lucrează va hotărî să nu mai investească în aeronavele pe care le deţine. Instructor de zbor la o companie privată din Moldova, el nu ştie ce va face după termenii stabiliţi de UE, deşi are peste 6.000 de ore la manşa avionului. Cel mai mult îşi face griji pentru specialiştii care-i calcă pe urme.

Foto: Instructorul Oleg Groza a pilotat avioane sovietice

„Dacă vor fi lichidate avioanele şi elicopterele vizate vom rămâne fără lucru. Anul trecut, am pregătit şase piloţi, s-au făcut investiţii colosale - peste 300.000 de lei numai pe teorie. Ulterior, ei au fost antrenaţi la simulatoare, unde o oră costă 424 de dolari, iar fiecare a zburat câte 12 ore", explică bărbatul. În aceeaşi situaţie este şi Vladimir Zdroc (39 de ani), şeful Departamentului operaţiuni de zbor de la aceeaşi companie aeriană, care are la activ 3.193 de ore de zbor şi a ajuns cu elicopterul până în Congo, pustiul Sahara, Indonezia şi Afganistan. „Avioanele pleacă, dar oamenii rămân. Dacă am merge şi noi după avioane, în Rusia sau Ucraina, ar trebui să ne revalidăm şi e nevoie de bani", spune specialistul.

Foto: Pilotul Vladimir Zdroc se teme că-și va pierde slujba

„VOR AVEA DE CÂŞTIGAT PASAGERII"

În timp ce lucrătorii mai au speranţe, patronii firmelor private sunt indignaţi. „Ce sens are să investesc mai mult?", se întreabă Alexandru Zagrebelnîi, directorul general al companiei Valan din Moldova. „A fost o decizie politică, care nu se potriveşte cu realităţile economice din ţara noastră. Nu mai putem schimba nimic. Aviaţia moldovenească pur şi simplu va dispărea", se revoltă patronul companiei Pecotox-Air, Leonid Tokarenko. De asemenea, pe urma radierii aeronavelor din registrul de stat are de suferit şi statul. „Per total, exporturile companiilor existente pe piaţa naţională constituie aproximativ 200 de milioane de lei. În urma schimbărilor cerute de UE, statul ar putea pierde circa 13 milione de lei ce vin din taxele şi impozitele plătite de firme", susţine Boris Salov, preşedintele APAM.

De cealaltă parte, chiar dacă înţeleg nemulţumirea şefilor de companii, experţii spun că de aceste schimbări vor profita consumatorii. „Marii câştigători ai liberalizării vor fi pasagerii şi aeroporturile din Moldova. Marii perdanţi ai acestui proces vor fi operatorii naţionali şi transportul terestru de pasageri. Liberalizarea stimulează dezvoltarea aerodromurile regionale şi reprezintă o nouă şansă pentru aeroporturile din Bălţi, Mărculeşti sau Cahul", opinează expertul Radu Bezniuc.

„Liberalizarea ne aduce mai multe avantaje"

Trecut deja prin experienţa schimbării navelor sovietice pe cele europene, directorul general adjunct al Moldavian Airlines, Anatolie Bzovii, spune că, deşi unii piloţi vor rămâne fără locuri de muncă, aderarea la spaţiul comun cu UE aduce avantaje semnificative. „E şi normal că sunt nemulţumiţi, pentru că au făcut nişte investiţii. Nu ştiu cât de bine s-au gândit când au alocat bani, căci cerinţele pentru aderare erau cunoscute încă din 2007", explică managerul.

Specialistul spune că termenii stabiliţi în acord sunt reali, însă totul depinde de situaţia financiară a companiilor. „Sunt firme care utilizează aeronave pentru a zbura în Africa, Irak, Afganistan, nu în spaţiul european. Este dificil, unii din piloţi într-adevăr vor rămâne fără un job, dar sunt nişte sacrificii pentru a avea avantaje din altă parte. Va fi stimulată concurenţa pe piaţă şi va creşte calitatea serviciilor oferite clienţilor, vom avea bilete mai ieftine şi mai mulţi turişti", conchide şeful companiei. Experţii cred că firmele private se vor descurca. „Au suficient timp pentru a procura aparate noi. Bani să fie. Multe aeronave sunt uzate, însă oamenilor le este frică de ceea ce nu cunosc. Sunt sigur că aceşti piloţi nu vor rămâne fără lucru, vor conduce alte nave", afirmă Roman Proca, consultat principal la Cancelaria de Stat.

Acordul a ajuns la Bruxelles

Acordul de aderare a Moldovei la spaţiul aerian comun cu UE a fost parafat la Chişinău de către şefii echipelor de negocieri - Victor Bodiu, din partea Moldovei, şi Klaus Geil, din partea Comisiei Europene. Documentul urmează să fie semnat la următoarea şedinţă a Consiliului Miniştrilor de Transport ai UE, care este planificată pentru martie 2012, la Bruxelles. După aceasta va urma procedura de ratificare a acestui acord de către toate parlamentele statelor-membre ale UE, inclusiv şi de Legislativul Republicii Moldova, după finalizarea căreia documentul va intra în vigoare.